Atalanitikaroni

Academia Atlantykron reprezintă o şcoală de vară, organizată în natură şi dedicată cunoaşterii. Pentru zece zile pe an, pe un ostrov sălbatic în mijlocul Dunării, de mărimea unui stadion de fotbal, care devine prietenos doar în această perioadă, aducem tehnologii de înaltă performanţă, lectori de marcă, invităm virtual, prin teleconferinţe, specialişti din întreaga lume să ne împărtăşească din experienţa lor. Activităţile din timpul Academiei Atlantykron acoperă un palier larg, pornind de la ştiinţă şi cultură până la artă şi sport. Aici au loc peste 30 de activităţi interesante, 24 de ore din 24. De-a lungul timpului, pe această insulă au trecut peste 10.000 de tineri şi invitaţi, care au învăţat reciproc, unii de la alţii.

Atlantikron 1991
Istorie şi tradiţie

În 1990, un mic grup de tineri iubitori de science fiction a ales această insulă îndepărtată drept un loc ideal, deşi sălbatic, unde să se desfăşoare festivalul anual de science fiction, ocazie care le oferea şansa să studieze şi să înveţe unii de la ceilalţi. Timpul a trecut, condiţiile s-au schimbat, dar setea de cunoaştere şi de experienţe noi a rămas. După 10 ani, festivalul s-a transformat într-o Şcoală de Vară. Tradiţia a continuat, având în fiecare an sprijinul Guvernului şi al unor organizaţii neguvernamentale din întreaga lume.

De-a lungul timpului, pe această insulă au trecut peste 10.000 de invitaţi, participanţi, organizatori. Începând din 1990, Atlantykron s-a aflat sub tutela Ministerului Tineretului şi Sportului şi a primit permanent sprijin şi susţinere din partea mai multor Agenţii Guvernamentale (Ministerul Agriculturii prin ANIF, Regia Natională a Pădurilor), din partea autorităţilor locale – Primăria Cernavoda, dar și cu ajutorul agenţilor economici locali.

Printre cei mai importanţi ani ai Academiei Atlantykron s-au numărat 1999, când ediţia a fost dedicată Eclipsei totale de soare, 2001 – când insula a găzduit Eurocon, Convenţia Europeană de Science Fiction şi 2019 – când Academia a aniversat 30 de ani de existenţă. Academia Atlantykron a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalităţi, precum astronautul Dumitru Prunariu, scriitori de SF Norman Spinrad (preşedintele Societăţii Scriitorilor de SF şi Fantasy din SUA la acea vreme), Joe Haldeman, Robert Sheckley, Alain LeBussy, Ion Hobana, astronomul Harald Alexandrescu, artiştii Ioan Gyury Pascu, Cristian Greţcu, formaţia Barock, geneticianul Jonathan Cowie, Bridget Willkinson (Preşedinte al Societăţii Europene de SF), biologul Alexandru Ecovoiu, Gheorghe Fodoreanu (fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism), Peter Moon (scriitor american), naistul Nicolae Voiculeţ etc.
În 2014, echipa de organizare Atlantykron a organizat, în parteneriat cu Innovation Travel şi cu Autoritatea Naţională pentru Turism, conferinţa „Dunărea, comoara turistică a României“, care a reunit peste 300 de participanţi şi invitaţi. În ziua conferinţei, naistul Nicolae Voiculeţ a susţinut un concert memorabil.

În 2015, Academia Atlantykron a primit, pentru cei 25 de ani de activitate aniversaţi în 2014, câteva distincţii bine meritate, precum nominalizarea acordată la Gala revistei Foreign Policy la sectiunea cercetare alături de Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, toţi laureaţii premiilor Ad Astra 2014 şi o serie de cercetători români remarcabili din ţară şi străinătate precum şi nominalizarea acordată de Radio România Cultural la secţiunea „Educaţie şi învăţământ“.

Atlantykron este o insulă sălbatică, un loc care doar pentru zece zile pe an are parte de focuri de artificii, conectare la electricitate, Internet de mare viteză pentru conferinţele virtuale – idee science fiction la primele ediţii din anii 90 -, ecrane mari pe care sunt proiectate imagini în premieră de pe Marte şi, nu în ultimul rând, conferinţele susţinute de specialişti din domeniile ştiinţei, culturii, artei şi comunicării.

Dauvolaivola

  • Na Valenivolavola ni Saiensi, Raica, Veibuli kei na itukutuku makawa, vakatokai vakalekaleka na Valenivolavola ni STRING, e dua na isoqosoqo e sega na inaki ni patrimonial, ni dauvakadidike ena vanua ni saenitisi vakatekinoloji kei na humanities, saenitisi vakanuinui kei na futurology, veibuli, bulibuli kei na veivakavoui, ni daubulibuli kei na publicists oqo ni enthusiasts ni saenitisi mai na dua na.

    C.S.P.C.F. e dua na gauna sega ni vakaiyalayala ni cakacaka ka vakadeitaka na ituvatuva vakalawa ni isoqosoqo e gadrevi me baleti ira na itabagone kei na qase era taleitaka me ra vakarabailevutaka ka vakatitobutaka na kila ena vanua ni: frontier kei na vereverea ni saenitisi, volavola kei na bulibuli ni droini, veivakatorocaketaki kei na veivakauqeti ni veibuli, vakasama kei na inventiveness ena vanua ni veivakavoui.

    C.S.P.C.F. e kena inaki me vakadeitaka ka taqomaka na nodra gagadre na daubulibuli ena vanua ni: saenitisi, droini, itukutuku vakasaenisi, itukutuku vakapolitiki, vakadidike vakasaenisi kei na dau taleitaka, lewenilotu kei na veisoqosoqo vakacakacaka tale eso.

    Ena gauna vata oqori, na isoqosoqo e qarava na nodra vuli vakamatanitu se sega ni vakamatanitu na itabatamata vou, ka vakavuna na nodra vakacurumi ki na bula raraba kei na kena vakaoti na itovo ni veivakaduiduitaki vakailawalawa ka yavutaki ena yabaki ni bula se na ivakatagedegede ni vuli.

    Na STRING ni vanua e kena inaki me vakatorocaketaka na veicakacaka ena matanitu, Iurope kei na veimatanitu.

    Ena loma ni C na veitabana oqo e cakacaka:
    – Valenivolavola ni saenitisi ni vakanuinui (vakadidike, vakadidike, syntheses, veivakatovolei - fomu koula kei na iwasewase, kei na so tale;
    – IT ni vale ni vakadidike;
    – Kalabu Art’SF (vakatasuasua, palasitika, droini, isulu ni veisiga ni mataka, fomu tale eso;
    – Cenacle "VEIQARAVI" (Edita ni mekesini ni VEIVAKAVUVULI).
    – Cine’SF (bulibuli - vidio, iyaloyalo, itukutuku, sarasara).
    – STRING ni Kalavo ni Sere (vakarautaki, vakadewataki ni domo, iyaya ni vakatagi, danisi, druma cake na ivakatagi).

    CSPCF, a basika vakamatanitu ena Okotova 1990, ni sa kena ivakatekivu na Cenacl STRING tauyavutaki ena 1987 ena Politehnica Univesiti ni Bucharest, vakarawarawataka na kena lewenilotu’ rawata na itukutuku vou duadua kei na ivalavala ena saenitisi kei na tekinolaji, ivola kei na droini, lotu, bula, veisautaki ni vanua kei na veiqaravi vakavuniwai.

    Na yaca e dau vakatokai kina na isoqosoqo oqo: VANUA NI STRING .

    (1) na saenitisi e tiko me kena inaki na veika vakatekinoloji, vakailavo kei na veimaliwai e vakatotolotaka na kena vakatorocaketaki na vuravura ni gauna oqo, ka vakakina na kena tukuni rawa na ituvaki e rawa ni basika mai na nodra veivakauqeti cokovata. V. na veisiga ni mataka. [< taciqu. vakanuinui]. Vakamacalataki ni ivolavosa ni vosa vaka-Romania - DEX '98 me baleta na veisiga ni mataka, na veisiga ni mataka ni bula raraba ena kena vakadikevi na veika e yaco tiko ena gauna oqo kei na ivakarau. Levu ni vakanuinui. - Vakavalagi vakanuinui. Dictionary ni neologisms - DN 1. vakadidike vakailawalawa ni veisiga ni mataka, tekivu mai na vakadidike ni veivakauqeti ni veiwatini ni tekinolaji, vakasaenisi, vakailavo, kei na so tale na vuna. 2. (t. ext.) vakasama, vakapolitiki, itovo vakavanua, kei na so tale, ivakarau ni vakasama kei na cakacaka vata kei na dua na itovo ni parofisai, vakatabakidua ki na vakadidike ni veisiga ni mataka. (< fr. vakanuinui, /II/ vakanuinui)

    (2) Na vakasama ni VEIKA.

    Raica na itukutuku kece