Cenaclul și Centrul STRING

Centrul de Ştiință Prospectivă și Science-Fiction a fost înfiinţat ca organizaţie neguvernamentală în baza Legii 21 din 1924, în septembrie 1990, avându-şi rădăcinile şi istoria în Cenaclul STRING înfiinţat neoficial în anul 1987, la Facultatea de Energetică pe 6 octombrie, ca cenaclu de “anticipaţie tehnico-ştiinţifică şi literatură science-fiction” în Universitatea Politehnică din Bucureşti ca urmare a inițiativei doamnei Mihaela MURARU-MÂNDREA şi a studenţilor cu care formase un grup de dialog filozofic, ştiinţific şi literar.

Dorinţa de a crea un ideal din “cunoaştere” şi de a încerca “o renaştere culturală” a constituit pentru aceştia sensul înfiinţării cenaclului, pe care l-au numit STRING după “Teoria stringurilor” (teoria corzilor), fiind fascinaţi de posibilităţile acestei teorii de a considera că Universul ar avea zece sau douăzeci şi şase de dimensiuni şi că “totul” ar fi “vibraţie”.

Demersurile spre oficializarea acestui grup au fost bine primite atât de Asociația Studenților (ASC) cât şi de comitetul de partid al Institutului Politehnic București (IPB). Să nu uităm că “oamenii de ştiinţă” rămân “tot oameni de ştiinţă”, tot pălmaşi ai cunoaşterii, indiferent de tipul de societate în care trăiesc. Doar “responsabila ideologică” a Centrului Universitar Bucureşti nu a fost de acord cu denumirea cenaclului STRING. (De ce să nu aleagă un nume românesc, domn’e ? Ce-i aia string ???! S-au terminat cuvintele din limba română ???! – Poziţie la care conducătoarea cenaclului a răspuns cu explicaţia: – STRING înseamnă strING, adică prescurtarea “străzii INGINERILOR”, simbolul creativităţii comuniste a inginerilor români! – cu acest răspuns cameleonic, reuşind să salveze denumirea cenaclului.)

Întâlnirile bilunare erau un succes. În zilele în care secţia de documentare ştiinţifică a cenaclului îşi desfăşura activitatea, soseau între o sută până la patru sute de participanţi. Existau mulţi susţinători, atât în rândurile profesorilor şi cercetătorilor IPB, cât şi din institutele de cercetare bucureştene. Subiectele dezbătute erau din zona ştiinţelor de frontieră: efectul de piramidă, fractali, teoria formelor, teoria numerelor, numărul de aur, etc.

În cadrul secţiei literare a cenaclului se citeau şi se criticau lucrările create de “stringişti”, multe dintre ele elaborate sub impresia întâlnirilor ştiinţifice anterioare. Printre participanţii obişnuiţi, se găseau scriitorii Romulus Bărbulescu şi George Anania, Ion Hobana, Mihail Grămescu, profesorul Dolphi Drimer, dr. Marioara Godeanu, fizicianul Mircea Rusu, cercetătorul Florin Munteanu, studenţi de la filologie, arhitectură sau alte facultăţi bucureştene.

Revoluţia a găsit cenaclul punându-şi problema publicării lucrărilor sale, drept care, în vara lui 1990, a reuşit să tipărească primul număr al revistei STRING – revistă de ştiinţă prospectivă şi science-fiction.

Paralel cu activitatea internă, cenaclul STRING a participat la structurarea mişcării science-fiction din România, alături de cenaclurile Quasar, Henri Coandă, Geneze, Atlantis, Quo Vadis, A cincea dimensiune, Argonaut, Helion, Wells etc.

Ca primă acţiune, a organizat la Bucureşti, cu sprijinul Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti, în toamna anului 1990, cea de-a XX-a Convenţie Naţională de Science-Fiction, ROMCON ‘90.

Noile posibilităţi de exprimare, apărute odată cu dobândirea libertăţii, au dus la necesitatea creării unei federaţii a SF-ului românesc… astfel împreună cu celelalte cenacluri din ţară care şi-au creat și ele structuri cu personalitate juridică, s-a înfiinţat Federaţia Naţională de Tineret pentru Science-Fiction, ştiinţe
prospective şi impactul cu viitorul (inițiatori: MMM și Dan Merișca).

Cu sprijinul CSPSF-STRING, la data de 9 ianuarie 1991, FNTSF-ul, cu aprobarea MTS, a obţinut “spaţiu” de la FTMB la “Ecran Club” (sediul CSPSF-STRING), obţinând personalitate juridică și devenind conform “Repertoarului structurilor de tineret din România 1991”, emis de MTS, a cincea mare organizaţie de tineret din România, cu caracter apolitic.

CSPCF facilitează tinerilor accesul la cele mai noi informaţii din ştiinţă și tehnică, literatură şi artă, dar facilitează şi contactele în domeniu, pe plan naţional şi internaţional, sprijină centralizarea şi arhivarea datelor privind agenda manifestărilor şi apariţiile publicistic-editoriale preconizate, ca şi pe cele legate de istoria fadomului românesc.

În 2010, prin schimbarea statutului, CSPSF devine Centrul pentru Ştiinţe, Prospectivă, Creativitate şi Ficţiune, pe scurt Centrul “StrING” și renunță la sediu și la calitatea de membru al FTMB, având directori pe ing. Nicolae Cozma, Adrian Bănuță și secretar general ing. Costin Iftimescu.

Din anul 2020, CSPCF redevine membru al FTMB (după o întrerupere de 10 ani) și are o conducere majoritară cu membrii

din ”a patra generație”: stud. Andrei Alexandru, stud. Vlăduț Doboș,
a doua, ing. Nicolae Cozma,
și a treia generație, ing. Marius Bucur,
rămânând președinta din prima generație a asociației, fondatoarea dr. Mihaela Muraru – Mândrea.

Dauvolaivola

lomadonu ni STRING

Na Valenivolavola ni Saiensi, Raica, Veibuli kei na itukutuku makawa, vakatokai vakalekaleka na Valenivolavola ni STRING, e dua na isoqosoqo e sega na inaki ni patrimonial, ni dauvakadidike ena vanua ni saenitisi vakatekinoloji kei na humanities, saenitisi vakanuinui kei na futurology, veibuli, bulibuli kei na veivakavoui, ni daubulibuli kei na publicists oqo ni enthusiasts ni saenitisi mai na dua na.

C.S.P.C.F. e dua na gauna sega ni vakaiyalayala ni cakacaka ka vakadeitaka na ituvatuva vakalawa ni isoqosoqo e gadrevi me baleti ira na itabagone kei na qase era taleitaka me ra vakarabailevutaka ka vakatitobutaka na kila ena vanua ni: frontier kei na vereverea ni saenitisi, volavola kei na bulibuli ni droini, veivakatorocaketaki kei na veivakauqeti ni veibuli, vakasama kei na inventiveness ena vanua ni veivakavoui.

C.S.P.C.F. e kena inaki me vakadeitaka ka taqomaka na nodra gagadre na daubulibuli ena vanua ni: saenitisi, droini, itukutuku vakasaenisi, itukutuku vakapolitiki, vakadidike vakasaenisi kei na dau taleitaka, lewenilotu kei na veisoqosoqo vakacakacaka tale eso.

Ena gauna vata oqori, na isoqosoqo e qarava na nodra vuli vakamatanitu se sega ni vakamatanitu na itabatamata vou, ka vakavuna na nodra vakacurumi ki na bula raraba kei na kena vakaoti na itovo ni veivakaduiduitaki vakailawalawa ka yavutaki ena yabaki ni bula se na ivakatagedegede ni vuli.

Na STRING ni vanua e kena inaki me vakatorocaketaka na veicakacaka ena matanitu, Iurope kei na veimatanitu.

Ena loma ni C na veitabana oqo e cakacaka:
– Valenivolavola ni saenitisi ni vakanuinui (vakadidike, vakadidike, syntheses, veivakatovolei - fomu koula kei na iwasewase, kei na so tale;
– IT ni vale ni vakadidike;
– Kalabu Art’SF (vakatasuasua, palasitika, droini, isulu ni veisiga ni mataka, fomu tale eso;
– Cenacle "VEIQARAVI" (Edita ni mekesini ni VEIVAKAVUVULI).
– Cine’SF (bulibuli - vidio, iyaloyalo, itukutuku, sarasara).
– STRING ni Kalavo ni Sere (vakarautaki, vakadewataki ni domo, iyaya ni vakatagi, danisi, druma cake na ivakatagi).

CSPCF, a basika vakamatanitu ena Okotova 1990, ni sa kena ivakatekivu na Cenacl STRING tauyavutaki ena 1987 ena Politehnica Univesiti ni Bucharest, vakarawarawataka na kena lewenilotu’ rawata na itukutuku vou duadua kei na ivalavala ena saenitisi kei na tekinolaji, ivola kei na droini, lotu, bula, veisautaki ni vanua kei na veiqaravi vakavuniwai.

Na yaca e dau vakatokai kina na isoqosoqo oqo: VANUA NI STRING .

(1) na saenitisi e tiko me kena inaki na veika vakatekinoloji, vakailavo kei na veimaliwai e vakatotolotaka na kena vakatorocaketaki na vuravura ni gauna oqo, ka vakakina na kena tukuni rawa na ituvaki e rawa ni basika mai na nodra veivakauqeti cokovata. V. na veisiga ni mataka. [< taciqu. vakanuinui]. Vakamacalataki ni ivolavosa ni vosa vaka-Romania - DEX '98 me baleta na veisiga ni mataka, na veisiga ni mataka ni bula raraba ena kena vakadikevi na veika e yaco tiko ena gauna oqo kei na ivakarau. Levu ni vakanuinui. - Vakavalagi vakanuinui. Dictionary ni neologisms - DN 1. vakadidike vakailawalawa ni veisiga ni mataka, tekivu mai na vakadidike ni veivakauqeti ni veiwatini ni tekinolaji, vakasaenisi, vakailavo, kei na so tale na vuna. 2. (t. ext.) vakasama, vakapolitiki, itovo vakavanua, kei na so tale, ivakarau ni vakasama kei na cakacaka vata kei na dua na itovo ni parofisai, vakatabakidua ki na vakadidike ni veisiga ni mataka. (< fr. vakanuinui, /II/ vakanuinui)

(2) Na vakasama ni VEIKA.

Raica na itukutuku kece

12/09/2026