LUB NEEJ 14 NOVEMBER

Cov neeg hauv hiav txwv tuaj cawm peb. Lawv coj peb txhua lub foob pob hluav taws thiab ib lub trident. Barulles tau hais tias yuav tsis muaj tsov rog thiab cov neeg tua hluav taws yuav tsis tuaj yeem tawm tsam peb. Tus tswv chaw nres nkoj tau tso siab rau cov neeg hauv hiav txwv. Eleonora, tus neeg saib xyuas tsev so, tuav lawv. Tus Thawj Tub Ceev Xwm Hukk tau teeb tsa txoj kev khiav tawm, Birblex, tus txiv neej nrog lub suab nrov, tsim lub suab nkauj tawm mus thiab Norfolk tuav lub nruas kom txhua tus paub. Thaum tsaus ntuj, lub tuam txhab roj cov ntawv sau npe tau ntes tau hluav taws thiab cov ntoo dav hlau hauv lub vaj pej xeem raug hluav taws. Cov neeg tua hluav taws dov lub nroog kub hnyiab txhua qhov pa. Tawm ntawm kev ntshai, Fatma yug ib tug zaj, Ignatio tig mus rau hauv ib tug hais lus thiab Zanzibar dhia mus rau hauv lub hiav txwv los ntawm lub lighthouse. Tus Thawj Tub Ceev Xwm Hukk lub nkoj thauj khoom tag nrho thiab rub tawm ntawm ntug dej raws sijhawm. Erbaggan ceeb toom kuv tias huab cua ntawm Kaum Ib Hlis 14 yuav tuaj thiab nqos cov neeg tua hluav taws. Kuv tsis tshua coj nws tom qab thiab txuas ntxiv tuav cov neeg tua hluav taws thiab muab tso rau hauv lub thawv dej khov. Thaum kawg, hnub tom qab, Kaum Ib Hlis 14, pos huab lifted. Erbaggan nqa lub twj tso kua mis cua uas nws pom nyob rau hauv Arsenal yard thiab hais kom kuv ua kom cua zoo li no, ua rau huab cua ploj mus. Peb ob leeg cranked ob peb watches. Thaum yav tsaus ntuj, huab cua ntshiab. Peb mus rau lub pier mus da dej. Kuv pom tej teeb ci saum ntuj. Thiab, thawj zaug, kuv pom ob lub hli nce saum dej.

"Saib lub log ntawm hluav taws los, nrog ntau thiab muaj hmoo!

Saib seb lub hnub tuaj kub hnyiab koj txhais taw, saib, saib"...!

Lub suab nrov Romanian no nrog rau lub log hluav taws kub nyhiab hauv toj los ntawm cov tub hluas uas siab tawv khiav hauv cov hmoov av ntawm cov nplaim taws uas muaj kev xyiv fab ntawm lawv txoj kev taw qhia txog kev sib sau saum ntuj ceeb tsheej thiab lub ntiaj teb.

"Lub qhovntsej thiaj tsis mob ntawm lub hnub", nyob rau hauv lub "lub log ntawm lub ntiaj teb" symbolizes lub passage ntawm cosmic zog mus rau hauv lub ntiaj teb no technology. Lub zog coj "kev nplua nuj thiab hmoov zoo" tab sis nws kuj "kub taw", nws kuj ua rau muaj kev tsis sib haum xeeb rau hauv kev ua tsov ua rog.

Qhov tsis muaj kev nkag siab, yeej yog los ntawm kev tsis sib sib zog nqus ntawm kab lis kev cai ntawm NATO cov kws tshaj lij, ntawm Balkan existential, ua rau ib qho kev ua tsov rog tsis ncaj ncees tshaj plaws uas tib neeg kev vam meej tuaj yeem dhau mus rau qhov kawg ntawm kev coj noj coj ua-kev cai dab qhuas, ntawm qhov pib ntawm kev yuam kev tsim "lub ntiaj teb tshiab".

Kev tsis ncaj ncees ntawm kev ua tsov ua rog hauv Yugoslavia ua rau kuv xav tsis thoob: dab tsi yog kev siv lub Ntiaj Teb Lub Tsev Qiv Ntawv, lub nkoj no rau hauv uas peb txhua tus tau nchuav me ntsis ntawm peb tus ntsuj plig, ntawm peb cov neeg, muab tso rau ntawm lub pedestal ntawm tib neeg kev nkag siab thiab txhais nws - kev txawj ntse ntawm tib neeg.

Qhov hluav taws uas tsis nco qab hlawv dua. Stupidity scorches thiab tua rau extraneous nyiam cov neeg uas them nrog lawv lub neej. Caij nplooj ntoos hlav plowing rau thaj av ntawm teb chaws Europe yav qab teb yog ua tiav nrog cov hniav tuag, ntsia rau ntawm American plow. cov tsim hnub qub tsov rog lawv pib qhov kev ua si tsis zoo. Tej zaum kev ntseeg virtual kev muaj tiag Lawv hu lawv cov dementia: Cua daj cua dub hauv Balkans.

Cov teb chaws ntawm Sab Hnub Tuaj yuav tau koom ua ke nyob ib ncig ntawm Russia thiab yog li tus yeeb ncuab qub tshiab ntawm NATO yuav tshwm sim: Eastern Alliance.

Dab tsi yuav zoo dua rau Romania, ntes tau ntawm txhua yam kev txaus siab, zoo li txiv ntoo hauv ib qho nutcracker?

Kev tsis ncaj ncees! uas thiab tsis muaj dab tsi ntxiv. Nyob rau hauv thaj tsam grey ntawm kev nkag siab dav dav, dhau mus, dag rau, kev txaj muag thiab kev puas tsuaj, Romania yuav tsum tiv thaiv nws cov neeg nyob hauv los ntawm kev ua kom nws qhov nruab nrab tsis tu ncua los ntawm kev ua raws li ntau lub luag haujlwm, xws li:

- tsis txhob koom nrog kev nom kev tswv, tub rog, kev lag luam pacts (kev sib koom tes), uas yog npaj rau kev ua tsov ua rog;

- tsis txhob tso cai siv nws thaj chaw rau qhov chaw ntawm cov tub rog txawv teb chaws, cov foob pob hluav taws tua hluav taws, thiab lwm yam .;

- tsis tsim, muaj lossis sim nrog riam phom nuclear.

Nyob nruab nrab, Romania yuav tswj hwm nws txoj cai rau tib neeg thiab sib sau ua ke tiv thaiv tus kheej, txoj cai thov kev pab thiab tau txais kev pab thaum raug tawm tsam, txoj cai los ua tswv cuab ntawm UN.

Cov kev txaus siab ntawm lub tsev hais plaub "lub ntiaj teb tshiab". lawv yeej yuav raug coj tawm tsam peb tus cwj pwm no, thiab tej zaum peb yuav tsis raug pab los ua neeg nruab nrab.

Rov qab rau lub Kaum Ob Hlis thaum kuv pib lub ntsiab lus ntawm qhov teeb meem ntawm Txoj hlua, Qhov hluav taws kub ntawm kev ua tsov ua rog thiab kev thaj yeeb, peb vam tias peb yuav tsis muaj kev pab cuam hauv kev muaj tiag. Kuv ntshai xav txog lub zog ntawm cov lus sib txuas.

Puas yog kev xav ua rau muaj kev muaj tiag lossis yav tom ntej ntawm kev muaj tiag nqis los rau hauv peb txoj kev xav?

Lub zog thib tsib!

Hauv Africa lossis Prezoroastrian Iran hluav taws tau suav tias yog ib ua fin muaj sia nyob uas txav tau thiab noj, devouring txhua yam nyob rau hauv nws txoj kev. Nws raug txwv tsis pub tshuab lossis nplawm rau hauv cov nplaim taws lossis txawm tias hlawv cov pov tseg ntawm lub cev (tseem nyob hauv Romania) siv cov ntoo ntshiab thiab tsw qab rau combustion. Nyob rau hauv universal kab lis kev cai hluav taws ca keeb Nws tuaj yeem yog: hluav taws xob hnub ci, hluav taws kub saum ntuj, hluav taws nyob, hluav taws kub hnyiab, hluav taws kub, cosmogonic hluav taws, hluav taws kub eschatological, hluav taws xob hluav taws xob, hluav taws xob hluav taws xob, hluav taws xob hluav taws xob, hluav taws tua hluav taws, txhua tus muaj nws tus kheej zaj dab neeg thiab lub luag haujlwm.

Hluav taws raug kho nrog kev hwm: nws tsis tuaj yeem raug thuam (Iran, Is Nrias teb) lossis foom tsis zoo (Romania); Thaum lub tsev raug rhuav tshem, lub qhov cub lossis lub qhov cub yuav tsum tsis txhob kov (Romania) thiab ntawm no nrog rau lwm lub teb chaws muaj kev txwv hluav taws, lub npe ntawm hluav taws raug zam - nws yog siv. dej los yog teeb kom tsis txhob invoke hluav taws uas yuav tig mus rau hluav taws.

Hais txog cov no kev ntseeg cuav Sib nrug los ntawm cov piv txwv saum toj no, hais txog lub ntsiab lus ntawm txoj hlua thiab kev ua tsov ua rog no, Kuv yuav tsum nco ntsoov koj txog qhov xwm txheej ntawm qhov txawv tshaj plaws: Kuv nyob ntawm lub ferry hauv Atlantykron camp, lub hnub ci ntsa iab, peb lub sijhawm Dan Meri [ca, nws tau nyeem ib zaj dab neeg uas nws khaws cia rov hais dua ib zaj nkauj - ib lub nruas me me, cov pa taws tau nce siab ... thiab rov qab los ntawm cov pa taws los ntawm cov pa taws ... nkoj. Nyob rau hauv ib lub sij hawm luv luv, tom qab nws ua tiav zaj dab neeg, thaum lub sij hawm so, nws tuaj rau kuv nyob rau hauv lub cabin. Nws muaj kev txhawj xeeb tshwj xeeb thiab tau nthuav tawm kev ntxhov siab rau kuv, uas niaj hnub no, tom qab ntau xyoo tom qab nws tuag, kuv tsis tuaj yeem xav txog yam tsis muaj ntshai tus tsis paub. Nws hais rau kuv tias: Mihaela, tsis ntev kuv yuav tuag vim kuv tau ntsib Divinity thiab qhov no yuav tsis zam txim. Nws zoo li lub teeb uas muaj zog heev, zoo li hluav taws kub, vim nws tsis hlawv kuv. Kuv tsis ntshai, tab sis kuv paub tias kuv yuav them rau qhov kev siv zog ntawm kuv kom mus txog qhov ntawd (nws tau tuaj txog ntawm qee qhov kev ua yeeb yam). Nws yog thaum lub Yim Hli. Raws li koj paub, Dan, uas yog ib tug engineer hluav taws xob, txias, hluav taws xob tswj xyuas hluav taws xob, tuag rau lub Kaum Ib Hlis, electrocuted.

Kuv tsis xav tias peb tab tom cuam tshuam nrog qhov peb hu ua: coincidence! Kuv xav tias peb tab tom cuam tshuam nrog: 5 zog!

HUAB TAIS NTUJ [|Kuv Yog

GURGU cov nqi

Cu o zi [nainte s` ia hot`r@rea, diminea\a a fost una obi]nuit`. Zeul se [ntorsese din zborul matinal ]i umplea deja satul de c@ntec. Tat`l de Sus [l a]tepta [n fa\a casei cu fratele mai mic, pentru a-i duce [n p`dure s`-i [nve\e v@n`toarea de maluci printre trunchiurile putrezite. Lui nu-i pl`cea s` v@neze, dar [n\elesese c` era una din [ndatoririle Ta\ilor, printre multe altele care asigurau subzisten\a familiei.

Tat`l de Jos lucra [n gr`dina din liziera p`durii. Asta, da munc`. Grea, dar frumoas` ]i plin` de satisfac\ii. Se [ntorcea acas` cu corpul fr@nt, [ns` cu sufletul u]urat de povara zilnic` a vie\ii. Uualuu spera s` fie ]i el [ntr-o bun` zi tot un Tat` de Jos.

Ceva [l deranja totu]i. Aerul i se p`rea prea [nc`rcat, iar gopii satului prea zgomoto]i, acoperind eforturile Zeului. De]i, [ns`]i muzica [ndemna sim\urile spre activitate, spre desc`tu]are de energii. Tocmai de aceea nu a avut nimic [mpotriv` s` se gr`beasc`. {ns`, ca niciodat`, atmosfera matinal` l-a nemul\umit, lucru ce de altfel i-a ]i trezit nedumerirea, dar a fost probabil ]i unul din motivele neb`nuite ce au impulsionat hot`r@rea de a doua zi.

Cu cozile pelerin` str@nse [n jurul mijlocului pentru a nu-i st@njeni, au intrat [n p`dure [n c`utarea zonelor de copaci pr`bu]i\i. Malucii formau adev`rate comunit`\i [n trunchiurile putrezite, n`p`dite de mu]chi ]i ciuperci ]i acoperite de vegeta\ia luxuriant`. Asta ]i f`cea periculoas` c`utarea lor – dac` cumva le observai prea t@rziu ]i c`deai [ntr-o ambuscad`, animalele erau at@t de iu\i [nc@t rareori reu]eai s` scapi. V@n`toarea de maluci se deprindea [n timp, dup` mult` practic` ]i cu o mul\ime de nepl`cute mu]c`turi ]i zg@rieturi. V@n`torii versa\i aveau un sim\ special, era aproape ca mirosul, dar mai degrab` o senza\ie de miros. Ei, pur ]i simplu, sim\eau apropierea unei astfel de comunit`\i, ce pentru ni]te novici r`m@nea ascuns` p@n` [n momentul [n care c`lcau [n ea. Iar atunci era prea t@rziu. Tat`l de Sus al lui Uualuu era unul din v@n`torii cei mai experimenta\i din sat ]i de aceea a ]tiut s` ocoleasc` cu grij`, de departe, prima comunitate, [ntrucat el ‘o mirosise’ ca fiind prea mare pentru doar trei gopi. {n schimb a doua, la o or` de mers, era ceva mai t@n`r`, cu doar c@teva exemplare care probabil c` se stabiliser` acolo de cur@nd. Apropiindu-se, le-a explicat c` malucii n-au practic nici un du]man natural, motiv pentru care erau foarte neaten\i, cu auzul ]i mirosul slabe, f`r` un sistem de ap`rare organizat. De aceea, oricine putea ajunge chiar [n mijlocul comunit`\ii f`r` a fi oprit.

P@nda ]i asaltul au fost cele obi]nuite, pe care le repetau de mult timp, iar lupta propriu-zis` s-a terminat repede. Nu fuseser` dec@t dou` grupuri a c@te patru exemplare. Lupta a fost probabil un alt motiv care l-a determinat a doua zi s` ia hot`r@rea. Uualuu g`sise [ntr-un trunchi, frec@nd o coard` de copac prin gaura unei buc`\i de lemn, o maluc`, care contrar obiceiului nu ie]ise la lupt`, ci se ascunsese. Gopul despicase imediat trunchiul, sco\@nd femela la lumin` ]i ridicase secera deasupra capului, ezit@nd [ns` c@teva secunde. Blana lucioas` a animalului se [nfiorase, ochii i se m`riser` [nsp`im@nta\i ]i sc@ncea neajutorat`. {n cele din urm`, Uualuu a cedat ]i a lovit scurt, c@t mai eficient, pentru a nu-i pricinui suferin\e inutile.

“Dar, dac` g@ndesc ]i ei, Tat` de Sus?” [l [ntrebase pe drumul de [ntoarcere. “N-am mai auzit de a]a ceva. Ce prostii po\i s` spui, Uualuu. Ei reprezint` hrana noastr` ]i a]a a fost de c@nd m` ]tiu eu, ]i a]a m-a [nv`\at ]i Tat`l meu de Sus, vorbind de el, de Tat`l lui de Sus ]i despre tot neamul de c@nd s-a a]ezat aici. To\i au v@nat maluci ]i i-au m@ncat ]i nimeni nu ]i-a pus o astfel de problem`.” R`spunsul [ns` nu l-a mul\umit pe t@n`rul gop ]i din acea zi nu a mai m@ncat niciodat` carne de maluc.

{n drum spre sat, [n plin` p`dure, la mare distan\` de orice comunitate, au c`zut [ntr-o capcan`. Animalele ap`reau de peste tot, lans@ndu-se cu [nver]unare [n valuri de asalt. Au fost nevoi\i s`-]i abandoneze prada ]i s` fug` pentru a sc`pa cu via\`. Tat`l de Sus le-a asigurat retragerea ]i pe l@ng` multe altele s-a ales cu o mu]c`tur` de ganglion. Ajun]i [n sat l-au pansat cu scoar\` de ]uar ]i iarb` galben`, dar infec\ia s-a generalizat rapid ]i pe parcursul acelea]i zile a murit [n chinuri. Povestea ambuscadei a zguduit satul, [ntrucat era bine ]tiut c` malucii nu atac` niciodat` [n p`dure ]i niciodat` din proprie ini\iativ`, ci numai [n ap`rarea comunit`\ilor din zonele cu copaci pr`bu]i\i. Era pentru prima oar` ]i era alarmant, dar nimeni nu s-a [ntrebat cum de-i a]teptaser` acolo, t`indu-le calea de [ntors acas`. Abia mai t@rziu, Uualuu a descoperit [n peregrinarile sale [n p`dure c` malucii [nv`\aser` s` comunice la distan\`, prin intermediul corzii de copac frecate prin gaura unui lemn. Nu-]i explicase care e exact modul de comunicare, convins c` e un soi de magie.

{n seara acelea]i zile, preo\ii satului i-au luat Tat`l de Sus pentru Ritualul Mor\ii. L-au cur`\at de blan` ]i de piele, l-au t`iat ]i l-au pisat p@n` s-a transformat [ntr-o past` g`lbuie. Focul Satului s-a f`cut conform obiceiului [nc` din timpul zilei, pentru a goni fiin\ele rele ale p`durii, ce ar fi vrut s` se serveasc` cu o buc`\ic` din mort, iar fiii lui ]i Tat`l de Jos l-au vegheat, pentru a nu dispare nimic de pe masa de opera\ie a preo\ilor. Toat` dup`-masa, Eteralul, Zeul Satului, a c@ntat o muzic` monoton`, obsedant`, [nconjur@ndu-]i ]uarul, copacul-sf@nt, cu o perdea de m@zg` mirosind a flori putrezi.

La c`derea [ntunericului, [ntreaga popula\ie a satului s-a str@ns ca de obicei [n jurul copacului sf@nt, la Foc. Preo\ii au a]teptat p@n` c@nd to\i gopii ]i-au ocupat locurile, moment [n care Zeul a [nceput o melodie neagr`, [nsp`im@nt@ndu-]i ascult`torii, pentru c` oricine ]tia c`-i muzica Mor\ii care vine s`-]i ia noul slujitor. Pe nesim\ite, linia melodic` s-a simplificat ]i s-a luminat, aduc@nd peste s`teni o ploaie cu lacrimi de aur pentru a le sp`la inimile de triste\e. {n hohotele ]i gemetele asisten\ei, preo\ii s-au apropiat cu recipientul con\in@nd pasta defunctului ]i au uns ]uarul p@n` aproape de coroana stufoas`. Seara a fost mai scurt` dec@t [n mod normal, a]a [nc@t destul de devreme s-au [ntors to\i pe la casele lor, cu sufletele u]urate de durerea mor\ii, preg`ti\i s`-]i reia via\a. Uualuu a fost profund mi]cat c@t de eficient a lucrat Zeul, sc`p@ndu-l de povara suferin\ei ]i probabil c` `sta a fost un alt motiv [n luarea hot`r@rii.

* * *

Era o diminea\` mai pu\in obi]nuit`. Zorii rozalii, []i scoseser` must`\ile peste orizont. {n sat era lini]te, Eteralul fiind [nc` plecat [n zborul matinal. Uualuu ie]i din cas` ]i se [ntinse. Merse [n pia\a satului. {]i [nfoie coada-pelerin` peste cap pentru a se proteja de stropii reci de rou` ce se scurgeau [ntr-o ploaie fin` de pe frunzele copacilor. Privii cerul. Nici urma de Zeu. Socotind c` mai are timp p@n` la [ntoarcerea lui, se [ndrept` spre gr`dina familiei. Tat`l de Jos lucra p`m@ntul cu [nd@rjire, aproape cu furie. Nu mai v`zuse niciodat` la el at@ta [nver]unare, cum n-o mai v`zuse niciodat` pe Mam` pierz@nd o diminea\`, c@nd treburi urgente o alergau zilnic. St`tea pur ]i simplu ]i-l privea pe Tat`l de Jos. Se opri nehot`r@t la marginea lumini]ului. Mama sc@ncea u]or, ca un copil. Nu mai fusese martorul nici unei desc`rc`ri individuale de durere. {nv`\ase c` [n particular trebuie s`-]i controleze sentimentele. Doar la Foc, seara, putea s` ]i le [mp`rt`]easc` celorlal\i. Nu ]tiu de ce, dar scena celor doi p`rin\i [l r`scoli ad@nc, sco\@ndu-i durerea la suprafa\`. Problema sa i se p`ru minor` prin compara\ie.

- Uualuu, koj ua li cas!? thov qhuas Leej Txiv ntawm tus qis.

Nws ntsia ua txhaum, txawm hais tias nws tsis tau piav qhia tias vim li cas nws thiaj nkag mus [lub teeb].

- Koj muaj teeb meem dab tsi?

– Fiule, sunt lucruri care nu se pot explica. Ai s` le [n\elegi mai t@rziu, c@nd vei avea familia ta. Dar nu cred c` `sta-i motivul pentru care ai venit!

– Azi noapte am avut un vis, [ncepu pu\in intimidat de situa\ie. Era tot satul la Foc ]i Zeul c@nta ca de obicei. O sear` ca oricare alta, p@n` [n momentul [n care eu m-am ridicat ]i am [nceput s`-l [ng@n pe Eteral. {l imitam perfect ]i [n cele din urm` a-\i [nceput ]i voi.

Tat`l de Jos se apropie pu\in nelini]tit. A]tepta [ntreb`tor.

– Ei bine, cred c` asta trebuie s` fac eu – s` c@nt. Am sim\it imboldul `sta de foarte mult timp, dar nu mi l-am putut explica. Acum ]tiu sigur ce vreau. Vreau s` stau al`turi de Eteral ]i s` c@nt`m [mpreun`.

– Uualuu, [l lu` de umeri Tat`l ]i-l for\` s` se a]eze [ntre el ]i Mam`, s-ar putea s` nu fie decizia cea mai bun`. {n plus, din c@ntat n-o s`-\i po\i [ntre\ine familia.

- Ces kuv tsis xav tias kuv xav muaj tsev neeg.

- Me tub, dab tsi tsis tseeb!

- Okay, kuv yuav muaj tsev neeg. Kuv yuav tsis tau hu nkauj txhua hnub. Vajtswv ua li ntawd. Kuv yuav ua hauj lwm ib yam li koj ua, thiab thaum yav tsaus ntuj thaum koj tsis ua hauj lwm lawm, kuv yuav hu nkauj.

– Trebuie sa-\i povestesc ceva. Acum mul\i ani, l@ng` lacul din inima p`durii exista un alt sat. Tu nu ap`rusei [nc`, eu [ns`mi eram doar un copil. Un sat de p`dure, obi]nuit, numai c` Zeul lor era unul din cei mai buni Eterali. Venea lume din alte sate s`-l asculte. Chiar Tat`l meu de Jos m-a dus o dat`. {ntr-o bun` zi, unui gop din acea comunitate i-a murit at@t consoarta c@t ]i partea de Jos a familiei, m@nca\i de furnicile ro]ii, care ]tii c` fac ravagii [n padure. Norocul nostru e c` suntem oarecum la c@mpie, unde ele se aventureaz` mai greu. Gopul acela a umblat atunci ca nebun prin padure ]i n-a mai reu]it s` ajung` seara la Foc, pentru Ritualul Mor\ii. Astfel, n-a avut parte de alinarea Zeului. Sufletul s`u a r`mas aprins de ur` ]i durere, g`sindu-]i lini]tea doar [n plimb`rile sale prin p`dure. La pu\in timp de la nenorocire, [ntors acas` cu o prad` gras` de maluci chiar [n miez de zi, a r`mas [n sat contrar obiceiului, s`-i jupoaie ]i s`-i prepare pentru iarn`. Numai c`, dup` c@teva ore, furia ]i durerea i s-au urcat la cap nemaisuport@nd muzica vesel` ]i optimist` a Zeului, care [nviora satul ]i-l [mbia la munc`. Atunci, a [nceput s` arunce cu pietre [n el. Ceilal\i s`teni nu ]i-au dat seama pe loc ce se [nt@mpla, iar Eteralul n-a reac\ionat, fiind pentru prima oar` confruntat cu o manifestare ostil`. Gopul era [ns` v@n`tor ]i av@nd m@na sigur`, a reu]it chiar din primele lovituri s`-l nimereasc`. A]a c`, [nainte ca cineva s` intervin`, Zeul c`zuse la r`d`cina ]uarului, agoniz@nd. C@teva secunde mai tarziu ]i-a deschis larg aripile ]i a murit. Era pentru prima oar` c` se [nt@mpla a]a ceva. N-au ]tiut cum s`-l pedepseasc` pe vinovat, care oricum, dou` zile mai t@rziu a c`zut [ntr-o ambuscad` a malucilor. Cert e [ns`, c` nici un alt Zeu n-a mai venit [n acel loc, unde de atunci nu a mai c@ntat nimeni ]i f`r` nici o explica\ie aparent`, satul a dec`zut treptat, p@n` c@nd s-a stins cu totul. Cred deci c` ar fi bine s` te g@nde]ti de zece ori la consecin\e, [nainte s` faci ceva nes`buit. Poate [ncercarea ta va fi piatra aruncat` [n Zeul nostru. {n plus, tu nici nu ]ti ce-i aia muzic`. N-ai nici cea mai mic` idee.

Uualuu sim\i c` e un rost [n cele spuse de Tat`l de Jos. Cuget` [ndelung ]i [ntr-un final plec` singur [n p`dure, spre Mun\ii Negri, socotind c` acolo va putea [nv`\a s` c@nte f`r` s`-l supere pe Zeu. Nu ]tia prea sigur cum o s-o fac`, dar era convins c` [n cele din urm` va g`si solu\ia cea mai bun`.

A doua zi diminea\` familia sa descoperi c` fugise. {l c`utar` o vreme prin [mprejurimi, dar nu reu]ir` s`-i dea de urm`.

* * *

Diminea\a era limpede ]i luminoas`, de]i soarele nu adulmeca [nc` orizontul. Aerul r`coros se umplea de miresmele ]uarilor ]i ale florilor s`lbatice de p`dure. P`durea, care []i adormea tainic fiin\ele nop\ii, oferindu-]i un r`gaz pentru colorata via\` de zi.

Zeul se [ntinse adulmec@nd cu pl`cere. Privi ocrotitor uli\a principal` a satului. Umed`, bordat` cu verdele cur\ilor m`rgina]e, nu prea lat`, topindu-se brusc [n liziera [nflorit` a p`durii. Uli\a se continua ]i [n partea opus`, p@n` [n r@u, prelungindu-]i existen\a prin pode\ul de lemn ]i drumeagul ]erpuit de pe cel`lalt mal.

T`cerea veghea [nc` satul scufundat [n aura somnului. Zeul se c`\`r` [ncet, f`r` zgomot, p@n` [n v@rful copacului sacru, ]uarul ocrotitor al tribului ]i se mai [ntinse [nc` o dat`, dezmor\indu-]i trupul adormit. Prinse a culege de pe crengile apropiate, frunze c@t mai grase ]i zemoase, pe care le mestec` [ndelung, scuip@nd resturile. Treptat, corpul alb-str`veziu [ncepu s` se coloreze, [nl`untrul s`u, sub piele, [nv@rtejindu-se nori de un verde-pal. {]i destinse aripile ]i a]tept`. Un fluid verde [ncepu s`-i curg` prin oasele sub\iri ale membrelor acoperite de pielea transparent`. S`lt` u]or de pe crac` ]i la un moment dat se desprinse de copac, [n`l\@ndu-se ca un balon. {n foarte scurt timp nu mai avu nevoie dec@t s`-]i deschid` larg aripile membranoase ]i s`-]i direc\ioneze [n`l\area purtat pe curen\ii de aer.

Satul r`mase o pat` mic`, ha]urat` de uli\e, pe un fond verde aprins, imens covor de verdea\`, topit [n multe locuri de r@uri ]i lacuri, ca de o lav` albastr`. {i z`ri ]i pe ceilal\i Eterali [n`l\@ndu-se str`vezii, iriga\i de o circula\ie verde, cu bule mari r`sucite, u]or fosfore]cente, umfl@ndu-le abdomenul ]i pieptul, mi]c@nd insesizabil din aripi, frumuse\i stranii, zmee [n`l\ate de copiii p`m@ntului, [ndrept@ndu-se fragile spre aceea]i \int`.

Dep`]i primul strat de nori ]i se al`tur` mul\imii str`lucitoare ce a]tepta [n cea mai deplin` t`cere. Numai v@ntul ]uiera s`lbatic [ncerc@nd s`-i zmulg` din pozi\ii, p`strarea echilibrului p`r@nd imposibil`, ireal`, nebuneasc` pentru fragilitatea lor. Toate privirile erau a\intite spre locul de unde trebuia s` r`sar` soarele. Deasupra lor, ascuns de un ultim strat de nori, albastrul [nchis al cerului, ca o mare r`sturnat`.

O dung` de aur str@nse linia [ndep`rtat` a orizontului. Ca la un semn, [ntr-un sincron perfect, vocile Zeilor explodar` violent [ntr-o not` triumfal`, insuportabil` pentru orice fiin\` p`m@ntean`. Parc` a]tept@nd semnalul lor, dunga de aur se [ntinse [ntr-un halou care d`rui culoare p`m@ntului adormit ]i [nconjur` corul celest. Melodia se [n`l\` puternic`, victorioas`, c@nt@nd gloria Dimine\ii ]i a Vie\ii, a Soarelui ]i a Cerului, a P`m@ntului ]i a Apelor, sp`rg@nd [n f@]ii biciuitoare atacul v@ntos. C@ntecul, prin puterea lui devastatoare, insuportabil` pentru urechea unui gop, ar fi putut distruge un sat [n c@teva secunde. De aceea era destinat numai triumfului Existen\ei.

Raws li lub voj voog zoo meej ntawm lub hnub tau sawv tag nrho saum lub qab ntug [sib faib cov nplaim taws ntawm lub teeb thiab kev zoo nkauj thoob plaws ntiaj teb, ib daim ntawv kawg vibrated liquefying saum huab cua, thaum lub qhov muag ntawm Vajtswv tsau rau ntawm lub teeb ci, reddening nyob rau hauv lawv tig thiab o.

{n momentul [n care nota se stinse, Eteralii [ncepur` s` cad` precum pietroaiele, cu corpul revenind la transparen\a ini\ial`. Sub primul strat de nori []i destinser` iar aripile, strecur@ndu-se cu elegan\` prin faldurile v@ntului, fiecare spre tribul sau.

Apropiindu-se, observ` fiin\ele m`runte ale comunit`\ii mi]c@ndu-se deja pe uli\e. Plan` maiestuos deasupra colibelor de lemn, cu acoperi]uri din frunze ]i se a]ez` pe ramura obi]nuit`, ]lefuit` de ghearele lui, sclipind sidefiu [n lumina crud` a dimine\ii.

{si acord` c@teva minute de r`gaz, dup` care scoase primele note. Pl`cute, duioase, optimiste. Pentru fiin\ele sensibile ale muritorilor, pentru sufletul lor t@njind dup` frumuse\e, pentru spiritul vesel ]i muncitor al gopilor.

Ib hnub tshiab tau pib.

* * *

{n ziua aceea, Mama familiei se [ngrijea de cas`. Uualuu str`b`tu curtea ]i intr` [n [nc`perea central` a c`minului. {]i a]ez` bagajele pe lada din lemn [ncrustat de l@ng` fereastr` ]i se [ndrept` spre buc`t`rie. Pe Mam` o g`si [n prag privindu-l, ne]tiind s` reac\ioneze. Era mai v@njos ]i [n acela]i timp mai slab, blana []i pierduse luciul, figura i se [nseninase, era mai matur` ]i luminat` de o mul\umire ce venea din interiorul s`u ]i care-l tr`da f`r` gre] – era fericit. Trecuse un an de c@nd fugise, f`r` s` mai ]tie cineva, ceva de el. {l crezuser` deja mort, c`zut [n vreo ambuscad`. Mai t@rziu au realizat c` asta era cel mai pu\in probabil s` se [nt@mple. Uualuu devenise frate cu malucii. De la ei aflase c` ]i Natura c@nta, nu numai Zeii ]i c` Natura [\i poate [mprumuta din instrumentele ei, pentru a-\i acompania glasul. Le prinsese modul de comunicare ]i le dezv`luise secretele capcanelor gopilor pentru a nu mai c`dea [n ele. Iar ei [l [nv`\aser` s` c@nte cu Natura. Apoi se afundase [n p`durile neumblate ale Mun\ilor Negri pentru a-]i des`v@r]i arta. Le str`b`tuse culmile [ng@n@nd v@ntul ]i p`s`rile, fo]netul p`]unilor ]i glasurile fiarelor.

Tat`l de Jos era ca [ntotdeauna la munc`, iar fratele s`u plecase din zori la v@n`toare de purini. {l pofti la mas` ]i-l osp`t`, cercet@ndu-l cu nesa\, ne]tiind dac` se poate apropia de el sau devenise un str`in. {l iertase pentru fuga lui de bucuria revenirii. P@n` seara, c@nd se re-[ntoarser` Tat`l ]i fratele, Uualuu [i povesti prin c@te trecuse, despre frumuse\ea vie\ii printre norii bureto]i ]terg@nd lascivi v@rfurile [nz`pezite ale mun\ilor, pe culmile st@ncoase [n lini]tea absolut`, c@nd t`cerea se sim\ea fizic umpl@nd h`urile pr`p`stiilor, sau depre [ncremenirea p`durii negre ce da numele mun\ilor, p`dure [n\epenit` [n lava care cu mult timp [n urm` s-a scurs bolborositoare pe coastele stufoase, solidific@ndu-se ]i [mpietrind \inutul. Nu ezit` s`-i povesteasc` de maluci, despre inteligen\a ]i bun`tatea acelui popor.

{nserarea [i g`si pe to\i patru [n fa\a focului aprins [n vatr`, tot st@nd ]i povestind. {ncepu s`-]i desfac` bagajele: o lance din piatr` de lemn solidificat, culeas` ]i prelucrat` de Uualuu [n Mun\ii Negri, pentru fratele s`u; un s`cule\ cu semin\e de fructe comestibile, necunoscute [n sat, dar care ar fi putut spori bog`\ia hranei ]i evita necesarul de carne de maluc. Apoi le ar`t` pe r@nd instrumentele pe care i le confec\ionaser` prietenii s`i [n armonie cu Natura: bimotul – trei be\e g`urite, prin ale c`ror orificii treceau nou` corzi de copac, legate [n perechi de trei la c@te un ]urub din lemn. R`sucind ]uruburile, corzile scoteau zgomote prelungi ]i t@nguitoare. Talanul – un lemn scobit ]i golit pe din`untru, g`urit [n mai multe locuri ]i str`b`tut de un ]irag de bile din piatr` de lemn solidificat. Sufl@nd printr-un cap`t al s`u, aerul punea [n mi]care bilele, care scoteau astfel un fluierat zorn`itor. Apoi clopo\eii ]i pocnitoarele cu ghinde, ]i multe altele.

– N-ai renun\at la ideea de a c@nta cu Zeul! constat` Tat`l de Jos.

Nws tau nyob ntau xyoo ntawd. Nws tau squirmed zoo li ib tug tsiaj muaj mob. Pilgrim tus Tsov tus tw dai ntev thiab nws cov tav tuaj yeem suav. Tus niam, ntawm qhov tod tes, tau nce hnyav heev.

– N-am renun\at, Tat` de Jos. Asta-i menirea mea.

– Atunci ce mai astep\i? oft` acesta.

– Mi-e fric`, m`rturisi Uualuu [ngrijorat. {nc` nu pot s`-mi controlez perfect cel mai complex instrument l`sat de Natur`, ad`ug` [ncet ar`t@nd spre perni\ele at@rnate de-o parte ]i de alta a g@tului. La femele erau mai mici ]i mai [ntinse spre ceaf` ]i de aceea c@nd le foloseau sunetele erau mai ascu\ite, mai stridente. La masculi, erau mai mari ]i mai bombate spre piept, sunetele lor fiind mai joase, mai grave. Dar nimeni nu se oprise p@n` atunci s` le studieze – erau ca ni]te ornamente. Pentru vorbit era de folos numai gura ]i doar la emo\ii puternice, necontrolate, []i umflau perni\ele ]i slobozeau strig`te furioase, uimite ori vesele. Umflate cu aer, ar`tau ca o pereche de s`cotei ce se prelingea spre centrul grumazului, unindu-se [ntr-o piele fin` ]i cutat`, t`iat` de trei fante. Uualuu []i umfl` perni\ele, apoi se apuc` s` scoat` aerul prin fante, modul@ndu-l. Nu mai erau strig`tele emo\ionale ale gopilor, ci note muzicale, [nc` nesigure, rudimentare.

Tot satul era str@ns [n jurul Focului de Sear`. Uualuu p`]i [n centru, [n murmurul asisten\ei. Ocoli vatra ]i se apropie de copac, privindu-l pe Zeu cu venera\ie. Preo\ii tres`rir` nelini]ti\i. C@ntecul divinit`\ii [nconjur` spectatorii cu o perdea de lumin` ce se rotea frenetic. T@n`rul gop se a]ez` la r`d`cina ]uarului sf@nt ]i [ncepu timid s`-l [ng@ne pe Zeu. Neauzit. Eteralul reduse tonalitatea ]i simplific` linia melodic`, cern@nd o ninsoare de s`rb`toare peste sat. Glasul gopului prinse curaj ]i urm@nd c@t mai exact muzica se [n`l\` cu st@ng`cie. Ca primii pa]i ai unui copil.

Dup` primele zile, [n care comunitatea se convinsese c` nu se [nt@mpla nimic r`u, Uualuu [ncepu s`-]i petreac` tot mai mult timp l@ng` copac. Astfel c`, dup` doar c@teva s`pt`m@ni se mut` cu toate obiectele personale la r`d`cina ]uarului sf@nt, f`r` ca nimeni s` se mai [mpotriveasc`. Uitase [nv`\`turile malucilor ]i lec\iile Naturii, precum ]i de instrumentele sale. {ncercarea suprem` era de a-l imita c@t mai perfect pe Zeu, de]i sim\ea c` ceva oricum lipse]te ]i va lipsi. {ns` era ca un fel de vraj`. Nimic nu mai conta. Dar satul era mul\umit, familia [l acceptase a]a, aduc@ndu-i de m@ncare ]i [ngrijindu-l acolo, [n mijlocul pie\ii, iar Eteralul [l ajuta cu r`bdare, repet@nd obsedant anumite linii melodice, pentru ca el s` le poata [nv`\a.

Lub zos zoo siab!

* * *

Sim\ii aroma florilor s`lbatice ce-]i deschideau corolele umede de somn ]i [n special mireasma potrului – lujer plin cu miere, [nv`luit de o p@nz` alb`, fin`, [mbrobonit` cu mici puncte ro]i. Scena cea mai frecvent` diminea\a, era cea a malucilor tr@nti\i pe spate, sub potrii [ngreuna\i, aplec@nd u]or cupa ]i scurg@nd lacomi lichidul dulce ]i hr`nitor, negru ca noaptea ]i gros ca lava. Z@mbi fericit de vecin`tatea prietenilor s`i. Dar z@mbetul i se ]terse c@nd privi [mprejur de]i nu deschisese ochii. Dormea ]i totu]i putea vede c` nu la fra\ii lui, putea cerceta satul [n zori. Lumina cr`pase pieli\a nop\ii ]i-]i strecur` triumf`toare prin sf@]ietur` bra\ele lungi ]i albe. Tribul nu se trezise [nc`, lini]tea fiind netulburat` la aceast` or` a [nceputului de zi, c@nd ]i p`durea se odihnea [ntre retragerea vie\uitoarelor nop\ii ]i apari\ia celor ale zilei.

{ncerc` iar s`-]i deschid` ochii, dar nu reu]i s`-]i clinteasc` nici m`car un pic pleoapele ]i la [nceput se sperie realiz@nd c` totu]i, [nc` doarme, cufundat [n cel mai dulce somn. Dormea, dar [ntr-un mod cu totul curios era treaz ]i vedea lumea din jur cu ni]te ochi neb`nui\i p@n` atunci, din interiorul s`u. {l v`zu pe Zeu cobor@nd pentru prima oar` din copac. Se apropia de el. Era mai [nalt dec@t i se p`ruse, cu corpul lung ]i zvelt, translucid [n lumina [nc` tulbure a zorilor. {]i destinse aripile maiestuos, [ntinz@ndu-]i pielea transparent` cu tente albicioase, peste oasele lungi ]i sub\iri. Acum corpul [i p`rea de copil [n compara\ie cu anvergura aripilor. {l prinse [n gheare ]i [l s`lt` [n susul ]uarului. Nu-i mai era fric` ]i se g@ndea c` orice s-ar [nt@mpla, a]a trebuia ]i avea un rost.

Ajuns [n v@rful copacului privi uli\a principal` a satului cu m@ndrie, dar nu era nimeni la acea ora s`-l admire. La un semn, se urc` [n spatele Eteralului, [n timp ce acesta [ncepu s` mestece frunza verde ]i zemoas` a arborelui-sf@nt. Hrana [ngurgitat` se volatiliz` [n corpul s`u translucid, [nv@rtejindu-se ca norii ]i scurg@ndu-se cu repeziciune prin oasele aripilor. {n c@teva minute, trupul []i pierduse transparen\a [ntr-o mas` verde pal.

{ncepur` s` se [nal\e u]or, f`r` nici un efort. Cerul se apropia din ce [n ce mai iute, ame\indu-l. Privi satul de sus ]i se cutremur` de frumuse\ea peisajului. Recunoscu a]ez`rile [nvecinate, p`durea, Mun\ii Negri, apoi r`mase [ncremenit de c@t de [ntins` ]i neasemuit` era lumea. Ce fiin\e stranii ]i minunate vor fi tr`ind pe t`r@murile galbene de la est, dar pe cele albastre de la vest, ori [n marea p`durilor din sud?

V@ntul, pe m`sur` ce urcau, cre]tea [n intesitate. {]i desf`]ur` coada-pelerin` pentru a se proteja de curentul [nghe\at. Str`b`tur` primul strat de nori [ntr-o aparent` acalmie, dar deasupra lui v@ntul se transformase [n adev`rat` furtun`. {n ultimul moment [i v`zu pe to\i ceilal\i Zei, [ntr-o mas` compact`, cu aripile [ntinse sclipind de chiciur`, a]tept@nd culca\i pe curen\ii de aer. {nghi\i [n sec de emo\ie.

Le urm`ri privirile. Toate erau a\intite spre locul unde p`m@ntul se curba u]or, topindu-se [n cer. Pe nesim\ite, banda str`lucitoare a r`s`ritului [nr`m` lumea. O atingere de niciunde [i m@ng@ie urechile ]i un val sonor [ndep`rt` v@j@itul v@ntului printre aripile Eteralilor. Nota triumfal` erupse din piepturile lor, izbindu-l [n moalele capului. Se ag`\` cu disperare de purt`torul s`u, sim\ind c` ame\e]te. Cu tot bandajul acustic, corpul [i vibra de glasul corului divin. Atunci sim\i!

{l percepu ]i-]i opri r`suflarea. Fu [nfiorat de sentimentul Existen\ei. O prezen\` dintotdeauna, mai presus de orice, cuprinz@nd [n fiin\a Lui [ntreaga lume, ceva de pretutindeni ]i oric@nd, fierbinte ]i [nghe\at, ad@nc, ame\itor de profund, [nsp`im@nt`tor de mare, cutremur`tor de puternic, dureros de bun ]i de [n\eleg`tor ]i de necuprins ]i de ne@n\eles, cople]indu-te cu spaima [nceputurilor, pacea prezentului ]i nelini]tea viitorului, [nec@ndu-te [n z`d`rnicia c`ut`rii [n infinitul formelor ]i oferindu-\i speran\a victoriei [n eternul lan\ al gopenirii, al existen\ei, al lui Este.

Uualuu url` de fric`, pl@nse, se extazie, murii ]i [nvie, tremur` cuprins de febr`, vru s` zboare ]i s` r@d`, apoi [ncepu s` c@nte, umfl@ndu-]i ]i golindu-]i perni\ele g@tului a]a cum nu mai f`cuse niciodat` ]i glasul s`u se al`tur` corului celest, celebr@nd opera crea\iei divine ]i descoperirea celei muritoare, sc@nteie din focul etern.

Se trezi la r`d`cinile ]uarului sf@nt, istovit ]i [nghe\at, cu sufletul arz@nd de dorin\` ]i adora\ie. Adormi ad@nc, ghemuit la umbr`. Nu se desmetici dec@t seara t@rziu ]i nu reu]i s` fac` altceva dec@t s` priveasc`-n gol, absent la toate, z@mbind nebun. Adormi la loc.

Diminea\a era rece ]i umed` ca o fecioar`. {]i [ntinse bra\ele ]i coada s` se dezmor\easc`, dou` pic`turi de rou` [l picurar` pe fa\`, se scutur` r@z@nd cu poft` ]i se ridic` [n picioare. Doar at@t. C`ci t`lpile [i erau [nfipte [n p`m@nt, [ngropate p@n` la glezne, continu@ndu-se cu pulpele [ngro]ate ]i str`b`tute de cr`p`turi. Privi [n sus, spre cer, acolo unde Zeul ]i … Corul ]i … []i reaminti, []i reaminti tot ce uitase [nv`\@nd.

Scoase la iveal` toate instrumentele confec\ionate [n c`l`torie. Le acord` ]i le aranj` cu dragoste. {n acea sear` sparse pentru prima oar` ritmurile Zeului, c@nt@nd altceva dec@t imita\ii, ceva din str`fundurile Mun\ilor Negrii, din sufletele malucilor ]i [ntunecimea P`durilor. Eteralul amu\ise ]i audien\a amu\ise, ascult@nd surprins` de noua melodicitate. Muzica nu-i mai [nv`luia, dar o sim\eau strecur@ndu-se undeva acolo, [n ad@ncurile lor ]i vibr@nd corzi ne]tiute, senza\ii misterioase. Reu]ise s` rup` vraja, s`-]i [mpr`]tie peste comunitate emo\iile ]i speran\ele. S` umple sufletele gopilor de amintirile ]i c`ut`rile sale, de experien\a de mii de ani a Naturii, [ngropat` [n lemnul instrumentelor ]i buricele degetelor.

Din acea sear`, ]tiu care-i era menirea, ]tiu c` poate s`-]i [mp`rt`]easc` semenilor revela\iile, acel ceva ce fusese ascuns [ntr@nsul cu grij`. }i totul nu se putea realiza dec@t prin muzic`. {n\elegea c` Zeul [l ascult` ]i c` [nc` una din vr`jile evolu\iei fusese rupt` ]i se sim\ea satisf`cut. Abia de acum []i [ncepea adev`rata misiune.

* * *

Vremea zburase, deceniile se scurseser`, gopi muriser` ]i al\ii se n`scuser`, dar [n fiecare sear`, toat` suflarea se str@ngea [n pia\a localit`\ii, [n jurul Focului Sacru.

}uarul divin se uscase ]i se chircise, iar [n locul lui crescuse copacul Uualuu, cu trunchiul [nalt, zvelt, cu scoar\a alb` ]i lucioas`, cu crengi sub\iri, delicate, crescute numai din v@rful copacului, acolo unde se mai puteau distinge tr`s`turile gopului ce fusese, ]i cu o pelerin` lemnoas`, foarte ridat` ]i noduroas`, [n`l\at` deasupra arborelui, [ntr-un evantai protector. Pe acest evantai []i g`sise locul acum, Zeul.

{nainte de ora Adun`rii, la r`d`cinile copacului se str@ngeau copiii din sat, cu instrumente me]te]ugite dup` modelele aduse de Uualuu, pe care ]i le acordau, le [ncercau ]i-]i repetau notele ]i acordurile [ntr-o jum`tate de or` de vacarm. C@nd [ntunericul era deplin, iar Focul destul de mare pentru a lumina toat` pia\a, participan\ii erau deja la locurile lor ]i glasurile Zeului ]i al arborelui se [n`l\au la unison, ajut@ndu-i pe copii s` intre [n ritm, apoi se desp`r\eau, complet@ndu-se sau oferindu-]i solitudine r@nd pe r@nd. Tensiunea ora]ului, problemele comunit`\ii, ale fiec`rui gop pe r@nd, chiar ]i ale celor veni\i de la mare dep`rtare, din satele [nvecinate ori de la marginea \inuturilor cunoscute, toate erau dest`inuite ]i dezlegate, p@n` c@nd atmosfera se destindea, lumea era fericit`, u]urat` de grijile cotidiene, de loviturile vie\ii, ]i se putea purcede la c@ntarea Istoriei, a Naturii, a Minunilor Lumii ]i printre multe altele, [n primul r@nd ]i [n permanen\` ca fundal, la c@ntarea Existentului, a ceea ce Este ]i [n care fiin\eaz` Tot.

Lumea mai venea de pretutindeni ]i pentru c` satul crescuse, se transformase [ntr-un ora], primul ora], cu strada principal` lat` ]i pavat`, cu case din piatr`, mari ]i luminoase, cu magazine ]i tarabe, taverne ]i b`i publice, ]i chiar locuin\e de g`zduire a malucilor, o localitate [n care legea permitea accesul acestora ]i pedepsea orice act de agresiune, cel mai important centru al \inutului.

Cu adev`rat o vraj` se rupsese [n acel loc ]i puteai sim\i muzica [n orice col\i]or al s`u, ]i puteai sim\i o omniprezen\` z@mbind [n orice perete, gr`din` sau fereastr`.

Uualuu c@nta iubirea ]i via\a ]i [nv`\`tura [n fiecare sear` ]i Zeul [l seconda cu o sincronicitate perfect`. Cu adev`rat o vraj` se rupsese [n acel loc … .