Poezii

PRIMORDIALĂ Curge dintr-un ochi gigantic,lacrima de început,Universul fantomatic zacestins în transparență,cade forma globularăprintr-un spațiu conceputde gândirea infernalăa pătrunderii în esență. DESCONCRETIZARE Eram dincolo de închipuire. Formele noisub iluminareaaceluiași spectru,ne adunau unul în celălalt. Lăsasem în urmăadevărul de până atunci;concretul nu mai zăbovea cu

A tai'o hau atu â

Anomalia

N-am făcut rău nimănui până acum. Și nici nu știu dacă sunt în stare. O să aflu. Totul a început de la un copil. Cine mai face copii azi? Bani de consultații, ecografii, bani pentru medici, asistente, bani pentru suplimente nutritive cu nume

A tai'o hau atu â

Eu, cel din oglindă

Un om care a trăit toată viața în decădere și ignoranță, purtat mereu ca o frunză în bătaia vântului, se va agăța de orice iluzie, își va face tot felul de scenarii nerealiste că va ieși din situația mizerabilă în care se află.

A tai'o hau atu â

Domnul de la miezul nopții

Un foșnet mă trezise dintr-un vis aiurit, în care trei canibali îmi cruțaseră viața, cerându-mi în schimb să le fredonez o baladă pe care o cântam când eram mai mic. Ochii mă usturau de la atâta beznă. Somnul mă părăsise definitiv, dar încă

A tai'o hau atu â

Ființele nopții din urmă

Noaptea… Noaptea îl bântuise pe Andrei Iorga ca o iubită neliniștită, ruinată de gelozie, o amantă ce te trage în ghearele ei și-ar vrea să nu-ți mai dea drumul vreodată, sugrumându-te cu posesivitatea dragostei sale. Tot așa și visul, un amalgam de imagini

A tai'o hau atu â