Nemurirea – visul imposibil sau următoarea frontieră a omenirii?

🗓 6 august | 🕦 11:30 | Atlantykron – Insula Viitorului.

—————————————————————

Conferință susținută de doamna Dr. Mihaela Muraru-Mândrea

————————————————————–

De la miturile vechilor civilizații până în laboratoarele de biotehnologie, de la alchimiștii care căutau elixirul vieții până la cercetătorii care studiază astăzi genetica, regenerarea celulară, inteligența artificială și transferul conștiinței, nemurirea a rămas una dintre cele mai tulburătoare aspirații ale omului.

Această conferință îi invită pe participanții Academiei Atlantykron 2026 într-o călătorie fascinantă prin știință, filosofie, literatură și imaginație. Ce înseamnă, de fapt, să trăiești veșnic? Este nemurirea o prelungire biologică a vieții, o formă de supraviețuire prin memorie, creație și cultură, sau o posibilă existență digitală într-un viitor al inteligenței artificiale?

Vom explora marile întrebări ale condiției umane: de ce ne temem de moarte, de ce visăm la eternitate și ce s-ar întâmpla cu identitatea, iubirea, sensul și societatea dacă viața nu ar mai avea o limită clară.

„Nemurirea” nu este doar o conferință despre viitorul corpului uman, ci despre felul în care omul încearcă să-și depășească fragilitatea, să lase urme și să transforme timpul într-o poveste. Pe Insula Viitorului, întrebarea nu este doar dacă putem deveni nemuritori, ci dacă am ști ce să facem cu eternitatea.

CONFERINȚA: NEMURIREA

(Amfiteatru, 6 08 2026, ora 11.30)

Coordonator:dr.jr.Mihaela MURARU – MÂNDREA

Participanți în bord membrii StrING

Tātou

  • Ua riro te Pû no te mau Ihi, te hi'opo'araa, te auaha, e te mau parau haavare, tei piihia te Pû STRING, ei taatiraa aita e tumu no te metua tane, no te feia imi i roto i te ohipa aravihi no te mau rave'a aravihi apî e te mau taata, te mau ite aivanaa no a muri a'e e te mau mea e tupu a muri a'e, te auaha, te mau rave'a apî e te mau ohipa apî, no te feia papa'i buka e te feia papa'i ve'a no teie mau taata aravihi no te ihi.

    C E roaraa taa ê to te ohipa e te haapapu ra i te faanahoraa ture e titauhia no te feia apî e te mau taata paari o te anaanatae nei i te faarahi e te faahohonu i te ite i roto i te mau tuhaa o te: mau ohipa aravihi e te mau ohipa rima î, te mau papa'iraa mo'a e te mau ohipa rima î, te faahoturaa e te faaitoitoraa i te auaha, te feruriraa, e te mau rave'a apî i roto i te tuhaa o te ohipa.

    C Te ohipa nei te reira no te haapapû e no te paruru i te mau hinaaro o te feia papa'i i roto i te mau tuhaa: te ihi, te ohipa rima î, te mau parau haavare, te mau parau haavare politita, te feia imi e te feia mata'ita'i, te mau melo e te tahi atu mau taatiraa toro'a.

    I te hoê â taime, te faatumu nei te taatiraa i ni'a i te haapiiraa matauhia e aore râ, aita i matauhia a te u'i apî, o te faatupu i to ratou amuiraa i roto i te sotaiete e te faaoreraa i te mau hinaaro sotiare i ni'a i te matahiti e aore râ, i te mau titauraa haapiiraa.

    Te hinaaro nei te Pu STRING e haamau i te mau opuaraa i te faito o te fenua, i Europa, e i te mau fenua ěê.

    I roto i te C.S.P.C.F. E ohipa te mau tuhaa fenua i muri nei:
    – Te vahi maimiraa no te mau ite aivanaa (te mau haapiiraa, te mau hi'opo'araa, te mau hi'opo'araa, te mau tamataraa - te mau hoho'a auro e te mau tuhaa, e te tahi atu mau mea);
    – IT piha maimiraa;
    – Club Art'SF (te fare ha'utiraa, te ahu, te hoho'a, te ahu no te tau no a muri a'e, e te tahi atu mau huru;
    – Te hoho'a " STRING " (Te papa'iraa no te ve'a ra STRING).
    – Cine'SF (te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata).
    – Te STRING Music Club (te papa'iraa, te faataaraa i te pehe, te mau rave'a ha'utiraa, te ori, te pehe).

    I muri a'e i te Cenacl STRING, tei haamauhia i te matahiti 1987 i te Fare haapiiraa tuatoru no Politehnica no Bucharest, ua matara mai te CSPCF i te ava'e atopa i te matahiti 1990, ma te tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia farii i te mau haamaramaramaraa e te mau ohipa apî roa a'e i roto i te ihi e te mau rave'a aravihi apî, te mau buka e te mau ohipa rima î, te haapa'oraa faaroo, te mau mea e haaati ra ia tatou, te mau mea e haaati ra ia tatou.

    Te i'oa matauhia o te faanahoraa o te: STRING CENTER

    (1) te mau tumu i te pae no te faatereraa i te matini, i te pae faanavairaa faufaa, e i te pae sotiare o te haavitiviti i te tupuraa o te ao nei, e tae noa ' tu te tohu o te mau huru tupuraa e nehenehe e tupu mai na roto i to ratou mau mana amui. V. te mau mea no a muri a'e. [< taea'e. te mana'o]. Te hoê titionare no te reo Romanian - DEX '98 no ni'a i te tau no a muri a'e, te tauiraa o te sotaiete no a muri a'e na roto i te hi'opo'araa i te mau ohipa e te mau huru o teie nei. Te rahi e mana'ohia ra. - Te reo Beretane. Dictionary of neologisms - DN 1. te hoê maimiraa rave'ahia no te tau no a muri a'e, mai te hi'opo'araa i te mana o te mau rave'a aravihi, te ihi, te faanavairaa faufaa, e te tahi atu â. 2. (p. ext.) te mau mana'o, te mau mana'o politita, te mau mana'o ahurea, e te tahi atu mau mea, te huru feruriraa e te ohipa e te hoê huru tohu, o te faatumu nei i ni'a i te tau no a muri a'e. (< fr. mana'o, /II/ mana'o)

    (2) Te mana'o no ni'a i te mau aho.

    Hi'o i te mau poro'i atoa