Centrul de Ştiință Prospectivă și Science-Fiction a fost înfiinţat ca organizaţie neguvernamentală în baza Legii 21 din 1924, în septembrie 1990, avându-şi rădăcinile şi istoria în Cenaclul STRING înfiinţat neoficial în anul 1987, la Facultatea de Energetică pe 6 octombrie, ca cenaclu de “anticipaţie tehnico-ştiinţifică şi literatură science-fiction” în Universitatea Politehnică din Bucureşti ca urmare a inițiativei doamnei Mihaela MURARU-MÂNDREA şi a studenţilor cu care formase un grup de dialog filozofic, ştiinţific şi literar.

Dorinţa de a crea un ideal din “cunoaştere” şi de a încerca “o renaştere culturală” a constituit pentru aceştia sensul înfiinţării cenaclului, pe care l-au numit STRING după “Teoria stringurilor” (teoria corzilor), fiind fascinaţi de posibilităţile acestei teorii de a considera că Universul ar avea zece sau douăzeci şi şase de dimensiuni şi că “totul” ar fi “vibraţie”.

Demersurile spre oficializarea acestui grup au fost bine primite atât de Asociația Studenților (ASC) cât şi de comitetul de partid al Institutului Politehnic București (IPB). Să nu uităm că “oamenii de ştiinţă” rămân “tot oameni de ştiinţă”, tot pălmaşi ai cunoaşterii, indiferent de tipul de societate în care trăiesc. Doar “responsabila ideologică” a Centrului Universitar Bucureşti nu a fost de acord cu denumirea cenaclului STRING. (De ce să nu aleagă un nume românesc, domn’e ? Ce-i aia string ???! S-au terminat cuvintele din limba română ???! – Poziţie la care conducătoarea cenaclului a răspuns cu explicaţia: – STRING înseamnă strING, adică prescurtarea “străzii INGINERILOR”, simbolul creativităţii comuniste a inginerilor români! – cu acest răspuns cameleonic, reuşind să salveze denumirea cenaclului.)

Întâlnirile bilunare erau un succes. În zilele în care secţia de documentare ştiinţifică a cenaclului îşi desfăşura activitatea, soseau între o sută până la patru sute de participanţi. Existau mulţi susţinători, atât în rândurile profesorilor şi cercetătorilor IPB, cât şi din institutele de cercetare bucureştene. Subiectele dezbătute erau din zona ştiinţelor de frontieră: efectul de piramidă, fractali, teoria formelor, teoria numerelor, numărul de aur, etc.

În cadrul secţiei literare a cenaclului se citeau şi se criticau lucrările create de “stringişti”, multe dintre ele elaborate sub impresia întâlnirilor ştiinţifice anterioare. Printre participanţii obişnuiţi, se găseau scriitorii Romulus Bărbulescu şi George Anania, Ion Hobana, Mihail Grămescu, profesorul Dolphi Drimer, dr. Marioara Godeanu, fizicianul Mircea Rusu, cercetătorul Florin Munteanu, studenţi de la filologie, arhitectură sau alte facultăţi bucureştene.

Revoluţia a găsit cenaclul punându-şi problema publicării lucrărilor sale, drept care, în vara lui 1990, a reuşit să tipărească primul număr al revistei STRING – revistă de ştiinţă prospectivă şi science-fiction.

Paralel cu activitatea internă, cenaclul STRING a participat la structurarea mişcării science-fiction din România, alături de cenaclurile Quasar, Henri Coandă, Geneze, Atlantis, Quo Vadis, A cincea dimensiune, Argonaut, Helion, Wells etc.

Ca primă acţiune, a organizat la Bucureşti, cu sprijinul Fundaţiei pentru Tineret a Municipiului Bucureşti, în toamna anului 1990, cea de-a XX-a Convenţie Naţională de Science-Fiction, ROMCON ‘90.

Noile posibilităţi de exprimare, apărute odată cu dobândirea libertăţii, au dus la necesitatea creării unei federaţii a SF-ului românesc… astfel împreună cu celelalte cenacluri din ţară care şi-au creat și ele structuri cu personalitate juridică, s-a înfiinţat Federaţia Naţională de Tineret pentru Science-Fiction, ştiinţe
prospective şi impactul cu viitorul (inițiatori: MMM și Dan Merișca).

Cu sprijinul CSPSF-STRING, la data de 9 ianuarie 1991, FNTSF-ul, cu aprobarea MTS, a obţinut “spaţiu” de la FTMB la “Ecran Club” (sediul CSPSF-STRING), obţinând personalitate juridică și devenind conform “Repertoarului structurilor de tineret din România 1991”, emis de MTS, a cincea mare organizaţie de tineret din România, cu caracter apolitic.

CSPCF facilitează tinerilor accesul la cele mai noi informaţii din ştiinţă și tehnică, literatură şi artă, dar facilitează şi contactele în domeniu, pe plan naţional şi internaţional, sprijină centralizarea şi arhivarea datelor privind agenda manifestărilor şi apariţiile publicistic-editoriale preconizate, ca şi pe cele legate de istoria fadomului românesc.

În 2010, prin schimbarea statutului, CSPSF devine Centrul pentru Ştiinţe, Prospectivă, Creativitate şi Ficţiune, pe scurt Centrul “StrING” și renunță la sediu și la calitatea de membru al FTMB, având directori pe ing. Nicolae Cozma, Adrian Bănuță și secretar general ing. Costin Iftimescu.

Din anul 2020, CSPCF redevine membru al FTMB (după o întrerupere de 10 ani) și are o conducere majoritară cu membrii

• din ”a patra generație”: stud. Andrei Alexandru, stud. Vlăduț Doboș,
• a doua, ing. Nicolae Cozma,
• și a treia generație, ing. Marius Bucur,
• rămânând președinta din prima generație a asociației, fondatoarea dr. Mihaela Muraru – Mândrea.