Atlantykron

Academia Atlantykron reprezintă o şcoală de vară, organizată în natură şi dedicată cunoaşterii. Pentru zece zile pe an, pe un ostrov sălbatic în mijlocul Dunării, de mărimea unui stadion de fotbal, care devine prietenos doar în această perioadă, aducem tehnologii de înaltă performanţă, lectori de marcă, invităm virtual, prin teleconferinţe, specialişti din întreaga lume să ne împărtăşească din experienţa lor. Activităţile din timpul Academiei Atlantykron acoperă un palier larg, pornind de la ştiinţă şi cultură până la artă şi sport. Aici au loc peste 30 de activităţi interesante, 24 de ore din 24. De-a lungul timpului, pe această insulă au trecut peste 10.000 de tineri şi invitaţi, care au învăţat reciproc, unii de la alţii.

Atlantikron 1991
Istorie şi tradiţie

În 1990, un mic grup de tineri iubitori de science fiction a ales această insulă îndepărtată drept un loc ideal, deşi sălbatic, unde să se desfăşoare festivalul anual de science fiction, ocazie care le oferea şansa să studieze şi să înveţe unii de la ceilalţi. Timpul a trecut, condiţiile s-au schimbat, dar setea de cunoaştere şi de experienţe noi a rămas. După 10 ani, festivalul s-a transformat într-o Şcoală de Vară. Tradiţia a continuat, având în fiecare an sprijinul Guvernului şi al unor organizaţii neguvernamentale din întreaga lume.

De-a lungul timpului, pe această insulă au trecut peste 10.000 de invitaţi, participanţi, organizatori. Începând din 1990, Atlantykron s-a aflat sub tutela Ministerului Tineretului şi Sportului şi a primit permanent sprijin şi susţinere din partea mai multor Agenţii Guvernamentale (Ministerul Agriculturii prin ANIF, Regia Natională a Pădurilor), din partea autorităţilor locale – Primăria Cernavoda, dar și cu ajutorul agenţilor economici locali.

Printre cei mai importanţi ani ai Academiei Atlantykron s-au numărat 1999, când ediţia a fost dedicată Eclipsei totale de soare, 2001 – când insula a găzduit Eurocon, Convenţia Europeană de Science Fiction şi 2019 – când Academia a aniversat 30 de ani de existenţă. Academia Atlantykron a găzduit, de-a lungul anilor, numeroase personalităţi, precum astronautul Dumitru Prunariu, scriitori de SF Norman Spinrad (preşedintele Societăţii Scriitorilor de SF şi Fantasy din SUA la acea vreme), Joe Haldeman, Robert Sheckley, Alain LeBussy, Ion Hobana, astronomul Harald Alexandrescu, artiştii Ioan Gyury Pascu, Cristian Greţcu, formaţia Barock, geneticianul Jonathan Cowie, Bridget Willkinson (Preşedinte al Societăţii Europene de SF), biologul Alexandru Ecovoiu, Gheorghe Fodoreanu (fost preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism), Peter Moon (scriitor american), naistul Nicolae Voiculeţ etc.
În 2014, echipa de organizare Atlantykron a organizat, în parteneriat cu Innovation Travel şi cu Autoritatea Naţională pentru Turism, conferinţa „Dunărea, comoara turistică a României“, care a reunit peste 300 de participanţi şi invitaţi. În ziua conferinţei, naistul Nicolae Voiculeţ a susţinut un concert memorabil.

În 2015, Academia Atlantykron a primit, pentru cei 25 de ani de activitate aniversaţi în 2014, câteva distincţii bine meritate, precum nominalizarea acordată la Gala revistei Foreign Policy la sectiunea cercetare alături de Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară „Horia Hulubei“, toţi laureaţii premiilor Ad Astra 2014 şi o serie de cercetători români remarcabili din ţară şi străinătate precum şi nominalizarea acordată de Radio România Cultural la secţiunea „Educaţie şi învăţământ“.

Atlantykron este o insulă sălbatică, un loc care doar pentru zece zile pe an are parte de focuri de artificii, conectare la electricitate, Internet de mare viteză pentru conferinţele virtuale – idee science fiction la primele ediţii din anii 90 -, ecrane mari pe care sunt proiectate imagini în premieră de pe Marte şi, nu în ultimul rând, conferinţele susţinute de specialişti din domeniile ştiinţei, culturii, artei şi comunicării.

Tātou

  • Ua riro te Pû no te mau Ihi, te hi'opo'araa, te auaha, e te mau parau haavare, tei piihia te Pû STRING, ei taatiraa aita e tumu no te metua tane, no te feia imi i roto i te ohipa aravihi no te mau rave'a aravihi apî e te mau taata, te mau ite aivanaa no a muri a'e e te mau mea e tupu a muri a'e, te auaha, te mau rave'a apî e te mau ohipa apî, no te feia papa'i buka e te feia papa'i ve'a no teie mau taata aravihi no te ihi.

    C E roaraa taa ê to te ohipa e te haapapu ra i te faanahoraa ture e titauhia no te feia apî e te mau taata paari o te anaanatae nei i te faarahi e te faahohonu i te ite i roto i te mau tuhaa o te: mau ohipa aravihi e te mau ohipa rima î, te mau papa'iraa mo'a e te mau ohipa rima î, te faahoturaa e te faaitoitoraa i te auaha, te feruriraa, e te mau rave'a apî i roto i te tuhaa o te ohipa.

    C Te ohipa nei te reira no te haapapû e no te paruru i te mau hinaaro o te feia papa'i i roto i te mau tuhaa: te ihi, te ohipa rima î, te mau parau haavare, te mau parau haavare politita, te feia imi e te feia mata'ita'i, te mau melo e te tahi atu mau taatiraa toro'a.

    I te hoê â taime, te faatumu nei te taatiraa i ni'a i te haapiiraa matauhia e aore râ, aita i matauhia a te u'i apî, o te faatupu i to ratou amuiraa i roto i te sotaiete e te faaoreraa i te mau hinaaro sotiare i ni'a i te matahiti e aore râ, i te mau titauraa haapiiraa.

    Te hinaaro nei te Pu STRING e haamau i te mau opuaraa i te faito o te fenua, i Europa, e i te mau fenua ěê.

    I roto i te C.S.P.C.F. E ohipa te mau tuhaa fenua i muri nei:
    – Te vahi maimiraa no te mau ite aivanaa (te mau haapiiraa, te mau hi'opo'araa, te mau hi'opo'araa, te mau tamataraa - te mau hoho'a auro e te mau tuhaa, e te tahi atu mau mea);
    – IT piha maimiraa;
    – Club Art'SF (te fare ha'utiraa, te ahu, te hoho'a, te ahu no te tau no a muri a'e, e te tahi atu mau huru;
    – Te hoho'a " STRING " (Te papa'iraa no te ve'a ra STRING).
    – Cine'SF (te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata, te mau hoho'a teata).
    – Te STRING Music Club (te papa'iraa, te faataaraa i te pehe, te mau rave'a ha'utiraa, te ori, te pehe).

    I muri a'e i te Cenacl STRING, tei haamauhia i te matahiti 1987 i te Fare haapiiraa tuatoru no Politehnica no Bucharest, ua matara mai te CSPCF i te ava'e atopa i te matahiti 1990, ma te tauturu i te mau melo o te Ekalesia ia farii i te mau haamaramaramaraa e te mau ohipa apî roa a'e i roto i te ihi e te mau rave'a aravihi apî, te mau buka e te mau ohipa rima î, te haapa'oraa faaroo, te mau mea e haaati ra ia tatou, te mau mea e haaati ra ia tatou.

    Te i'oa matauhia o te faanahoraa o te: STRING CENTER

    (1) te mau tumu i te pae no te faatereraa i te matini, i te pae faanavairaa faufaa, e i te pae sotiare o te haavitiviti i te tupuraa o te ao nei, e tae noa ' tu te tohu o te mau huru tupuraa e nehenehe e tupu mai na roto i to ratou mau mana amui. V. te mau mea no a muri a'e. [< taea'e. te mana'o]. Te hoê titionare no te reo Romanian - DEX '98 no ni'a i te tau no a muri a'e, te tauiraa o te sotaiete no a muri a'e na roto i te hi'opo'araa i te mau ohipa e te mau huru o teie nei. Te rahi e mana'ohia ra. - Te reo Beretane. Dictionary of neologisms - DN 1. te hoê maimiraa rave'ahia no te tau no a muri a'e, mai te hi'opo'araa i te mana o te mau rave'a aravihi, te ihi, te faanavairaa faufaa, e te tahi atu â. 2. (p. ext.) te mau mana'o, te mau mana'o politita, te mau mana'o ahurea, e te tahi atu mau mea, te huru feruriraa e te ohipa e te hoê huru tohu, o te faatumu nei i ni'a i te tau no a muri a'e. (< fr. mana'o, /II/ mana'o)

    (2) Te mana'o no ni'a i te mau aho.

    Hi'o i te mau poro'i atoa