關於無限和認識論的附註

阿德里安娜·馬蘇特博士

定義主題

靈知學是關於知識的科學或詞語（來自古希臘語“gnosis”-“知識”和“logos”-“科學”一詞）。[1] Cunoașterea ca atare este totuși greu de definit, reprezentând o temă extrem de complicată. Există o definiţie a cunoașterii în Dictionarul Explicativ, unde aceasta ,,este acţiunea de a cunoaşte și rezultatul ei: 1. reflectare în conştiinta a realiţăţii existente, independent de subiectul cunoscător; 2. faptul de a poseda cunoştiinţe, informaţii date asupra unui subiect, asupra unei probleme; cunoştinţa”[2]。

韋氏字典給出了更詳細的定義，它定義了「知道」的條件的實際意義。知識狀態涉及四個面向：

● 培訓；

● 經驗；

●回憶；

● înţelegerea informaţiilor.[3]

反過來，無限，來自拉丁文infinitus，指的是一個沒有邊界、不可測量、無限的概念。[4] ，而從時間的角度來看，它指的是永恆的時間，意味著永恆。

În aceste condiții, o lucrare despre gnoseologie și infinit, ar fi o incursiune în cunoașterea infinitului, un demers aproximativ care oferă doar o perspectivă limitată. Metoda de studiu, în acest caz, ar fi doar narativă și accente deductive[5]，但重點將放在柏拉圖哲學上，因為按照故事的發展，自柏拉圖以來沒有什麼新鮮事。 [6]

主題在動

一般來說，知識可以透過兩種方式來理解：

作為人類內部發生的進步（屬於柏拉圖的概念）；

ca o creştere a puterii omului asupra lumii înconjuratoare (concepţie descrisă de către Fr. Bacon şi mai târziu, de A. Comte).

Tradiţia cercetării teoriei cunoaşterii începe cu dialogul platonician Theaitetos, care are ca idee de bază întrebarea ce înseamnă a şti. Aici personajul Socrate încearcă să conteste relativismul sofistic printr-o discuţie cu un alt personaj, Protagoras. Discuția celor doi filosofi pune bazele studiului problemelor despre cunoaştere care doar în perioada modernă a devenit o temă centrală de cercetare.

Conceptul despre cunoaştere a născut în decursul vremurilor o multitudine de interpretări. Actualmente, abordarea temei cunoaşterii se referă studierea unui fenomen care are o istorie foarte lungă, dar, care constituie şi un fenomen contemporan, întrucât prezintă perspective deosebite ale dezvoltării în viitor într-o societate a cunoașterii.

一般來說，知識是人類心靈的渴望。隨著人類累積新的訊息，知識變得更深。因此，意见、意见、怀疑、信仰或信念意义上的 δόxiα 属于知识的较低范围。

關於知識本質的哲學問題可以分為以下幾類：

第一類問題著重於知識對象的性質；

第二類則集中在認知主體本質的研究。

因此，知識過程中配置了四個要素：

一個物體；

一個主題；

relatie cognitivă dintre obiect şi subiect și

客觀化和社會化透過知識和交流發生。

În teoria cunoaşterii se identifică, aşadar:

要知道的對象；

認識的主體。

就這部作品而言，被認識的對象將是無限，而認識的主體是想要認識無限的人。

Relaţia gnoseologică realizată între obiect şi subiect reprezintă o problemă fundamentală a filosofiei, însă apare o serie de alte aspecte care se referă la obiectul cunoaşterii, precum şi la subiectul cunoaşterii sau la valoarea cunoaşterii, incluse în problematica gnoseologică a unor filosofi antici precum Socrate, Platon, Aristotel, Democrit.[7]

În lumea antică, există o formă de cunoaştere evidenţiată prin existenţa unei teorii a relativizării, caracterizată prin emiterea a diferite opinii contradictorii în spiritul concepţiei sofiste. Astfel, Protagoras arată că ,,omul este măsură a tuturor lucrurilor, iar raţionamentul platonician conduce la ideea că a percepe, din punct de vedere uman, înseamnă a şti”[8]。

Urmând raţionamentul lui Augustin, ,,cunoaşterea nu pare să fie nimic altceva decât o reprezentare în suflet al lucrurilor, deoarece nu se poate spune că este o asimilare a subiectului cunoscut cu subiectul cunoscător”[9]。

Există, în general, trei niveluri cognitive:

● nivelul cunoaşterii observaţionale, care începe de la obiecte, fenomene, procese distincte în cadrul căruia se vor evidenţia prin intermediul organelor de simţ trăsăturile exterioare şi individuale ale obiectului studiat;

● nivelul cunoaşterii empirice, care se referă la analiza şi descrierea unei clase de obiecte identice și la prelucrarea datelor care apoi, sunt utilizate într-un şir de operaţii logice precum compararea, sinteza, abstractizarea, generalizarea;

● nivelul cunoaşterii teoretice, care cuprinde elaborarea conceptelor şi fundamentarea legilor teoretice, rezultând că un rol important capacitatea constructivă a subiectului cunoaşterii.[10]

概念化的基礎是知識的基礎、範圍、限度和價值四個方面[11]。 Thus, a theory of knowledge is constituted[12], determinată de criza metafizicii.

知識論這個術語是由愛德華·澤勒（Eduard Zeller）提出的[13] însă germenii ei se află în gnoseologia platoniciană. Situaţia a suferit o modificare în perioada modernă, când tradiţia metafizică antică şi medievală a ajuns într-o criză pricinuită de necesitatea unei explicaţii ştiinţifice a lumii. Astfel, teoria cunoaşterii devine filosofia primă, preluând poziția deţinută până atunci de către metafizică.

Aici se impun câteva precizări legate punctual de tema lucrării. Aristotel a eleborat un tratat de Metafizică, filosofie primă, în care ,,se referă la tot ce există, privit prin perspectiva strictă a simplei sale existențe și nu a relativei importanțe pe care acel corp, lucru, obiect, concept, idee, noțiune l-ar avea sau nu”[14]。这位哲学家在物理学论文中谈到了概念上的无限，他在其中确立了实际了解无限的不可能性，并确立了存在：

● infinitul extensiv;

● infinitul intensiv;

● 無限潛力；

● 現在不定式。[15]

De precizat că în filosofia presoceratică, infinitul era în prezentat în mod confuz, iar la Platon în accepție transcedentă, iar de abia Aristotel realizează o conceptualizare despre cunoaștere și infinit. [16]。

Cunoaşterea implică evoluţia în timp şi dobândirea de noi experienţe şi determină raţiunea umană să capete noi valenţe iar, astfel, apare cercetarea care pornind de la natura instinctuală umană evoluează cu ajutorul voinţei şi gândirii spre naşterea filosofiei.[17]

來自古代希臘、前蘇格拉底和後蘇格拉底的人，以理性存在的身份，試圖了解現有的現實：

● să stabilească cantitatea, calitatea şi legăturile dintre lucruri;

● să stabilească reguli, principii şi legi după care se fundamentează existenţa.

前蘇格拉底時期，有一些哲學家，如米利都的泰勒斯、阿那克西美尼、阿那克西曼德、赫拉克利特、阿那克薩戈拉、恩培多克勒，他們的思考目標是尋找支配事物本質和存在的原理，但在他們看來，不能談論知識，而只能談論已知的事物。

Socrate este cel care se axează pe studiul filosofic centrat pe om (άνθρωπος) adică, antropologic, insistând pe perfecţionarea umană din punct de vedere etic şi realizând trecerea la gândirea despre gândire. Prin gândirea presocratică și socratică se întemeiază studiul problematicii teoriei cunoaşterii prin care cunoaşterea umană devine obiect distinct al reflecţiei filosofice: ,,Teoria cunoaşterii începe să fie văzută ca o componentă necesară oricărei construcţii filosofice, ea explicând ce este şi cum se realizează cunoaşterea lumii de catre om posibilitatea cunoaşterii, legile, nivelurile, formele şi valoarea acesteia.”[18]

只有從以人為中心的哲學研究出發，才能到達一種通往無限的想像。

Omul este limitat în timp și spațiu, iar din punct de vedere teologic, omul este creatură și doar Dumnzeu cel care l-a creat este nelimitat în timp și spațiu. Filosofic conceptul de infinit poate fi descris, dar de înțeles cum arată nu pare a fi posibil: da…. se poate descrie de pildă și vizualiza laptopul cu care a fost scrisă această lucrare și se poate imagina un filosof care visează să atingă infinitul care poate descris precum orizontul/ zarea unde pământul pare să atingă cerul.

佩頓與拉頓形上學對話的結論

Pentru a întelege mai bine ce ar putea fi un excursus despre gnoseologie și infinit se poate imagina un dialog între:

● 佩頓，永恆哲學的追隨者，“相信精神與物質、不朽的靈魂與易腐爛的身體之間存在著根本的性別差異”[19];

● Laton, interesat de ,,ştiinţă, mai ales de matematică, şi prin urmare, de logică şi filosofia limbajului”[20]。

這是拉頓和佩頓之間的對話，拉頓是一位嚴謹的科學家，試圖透過語言概念化無限的認識論理論，在當今世界，他是一位哲學家，擔任人工智慧和各種聊天機器人的培訓師，佩頓是一位進行超驗冥想的形而上學家，相信靈魂不朽。拉頓會說，人具有深化和概念化無限的認識論能力，而佩頓會說，無論他揭開多少認識論面紗，人永遠無法達到神聖無限的最高水平。

參考書目

亞里斯多德，物理學，翻譯 亞歷山大·鮑姆加滕，大學百科全書出版社，布加勒斯特，2018 年。

Chira，Vasile，無限物種（多學科課程），in https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/10/29/speciile-infinitului-incurs-pluridisciplinar/, 2025 年 1 月 30 日。

羅馬尼亞語解釋字典，Iorgu Iordan-DEX，羅馬尼亞學院，語言學研究所第二版，Univers Enciclopedic 出版社，布加勒斯特，1996 年。

Dictionary of the English Language Unabridged, MA: Merriam-Webster Inc., Publishers, Springfield, 1993.

喬治斯庫，斯特凡；米爾恰·弗隆塔； Ilie Parvu，科學知識理論，學院出版社，布加勒斯特，1982 年。

,,Gnoseologie”, în https://m.dex.ro/gnoseologie, 2025 年 1 月 30 日。

https://carturesti.ro/info/metafizica-1384092766?lang=en-US, 2025 年 1 月 30 日。

,,Infinit” , în https://m.dex.ro/gnoseologie, 2025 年 1 月 30 日。

Hare R. M，柏拉圖，Matei Pleşu 翻譯，Humanitas 出版社，布加勒斯特，2006 年。

Macsut、Adriana、Mihaela、柏拉圖概念中的 Doxa，Lumen 出版社，雅西，2019 年。

斯坦丘列斯庫，達納； Sorin Stanciulescu，科學研究方法論，Sitech 出版社，克拉約瓦，2018 年。

斯特羅，康斯坦丁，哲學。知識。文化。通訊，Lumina Lex 出版社，布加勒斯特，2000 年。

Augustin，De Magistro，雙語版，由 Mihai Radulescu 和 Constantin Noica 翻譯，Lucia Wald 的介紹和註釋，Humanitas 出版社，布加勒斯特，1995 年。

Zeller Eduar，關於知識的意義和理論，Ueber Bedeutung und Aufgabe der Erkenntnistheorie，1862，參見。 德文文本檔案, Google = 慕尼黑MDZ, http://www.deutschestextarchiv.de/zeller/erkenntnistheorie/1862/, 07.03.2012.

^[1] ,,Gnoseologie”, în https://m.dex.ro/gnoseologie, 2025 年 1 月 30 日。

^[2] Cunoașterea este definită 比照。 羅馬尼亞語解釋辭典，Iorgu Iordan- 地塞米松，羅馬尼亞學院，語言學研究所，第 2 版，Univers Enciclopedic 出版社，布加勒斯特，1996 年，第 14 頁。 250.

^[3] 更詳細的知識介紹見Webster’s Third New International Dictionary of the English Language Unabridged, MA: Merriam-Webster Inc., Publishers, Springfield, 1993, p.1252.

「知識是了解的事實或條件： 1. 透過與有關個人或事物的經驗或接觸或聯繫而獲得的對某些事物相當熟悉的事實或條件； 2. 關於科學、藝術、學習或涉及學習、研究或實踐以及獲得技能的其他領域的特定分支的理論或實踐知識、資訊或理解； 3. 用感官理解或透過感官理解真理、事實或直接知覺的事實；基於訓練、學習、研究或經驗的心理理解而擁有真理、事實、原理或其他感知對象的事實或狀況：擁有資訊或被學習或博學的事實或狀況； 5. 已知事物的總和：人類獲得的全部真理、事實、資訊、原理或其他知識對象。

^[4] ,,Infinit” , în https://m.dex.ro/gnoseologie, 2025 年 1 月 30 日。

^[5] 請洽詢 Dana Stanciulescu、Sorin Stanciulescu、 科學研究方法論，Sitech 出版社，克拉約瓦，2018 年。

^[6] 讀阿德里亞娜·米哈埃拉·麥克蘇特， 柏拉圖觀念中的 Doxa，流明出版社，雅西，2019。

^[7]康斯坦丁‧斯特羅（Constantin Stroe）提出了古代哲學家中主體與客體之間的知識論關係， 哲學。知識。文化。溝通， Lumina Lex 出版社，布加勒斯特，2000 年，第 33、46、57 頁。

^[8] 同上，p。 65.

^[9]這個知識論是由奧古斯丁提出的， De Magistro，雙語版，由 Mihai Radulescu 和 Constantin Noica 翻譯，Lucia Wald 的介紹和註釋，Humanitas 出版社，布加勒斯特，1995 年，第 17 頁。 41.

^[10] 比照。 Constantin Stroe, 哲學。知識。文化。溝通， 第 33, 46,57 頁， 在。柑橘。

^[11] Studii aprofundate de teoria cunoașterii sunt dezvoltate de către Ştefan Georgescu, Mircea Flonta, Ilie Pârvu, 科學知識理論, 科學院出版社，布加勒斯特，1982 年，第 14 頁。 9. It is shown that the theory of knowledge is based on names such as Br. Bacon, Descartes, J. Locke, Leibnitz, D. Hume, Kant.

^[12] Termenul de teoria cunoașterii se afirmă în secolul al XIX-lea dar, se conceptualizează mai ales la în ultima decadă a secolul XX.

^[13] Termenul de teoria cunoaşterii a fost introdus de Eduard Zeller în Despre semnificaţia şi teoria cunoaşterii, Ueber Bedeutung und Aufgabe der Erkenntnistheorie, 1862, 參見 德文文本檔案, Google = 慕尼黑MDZ, http://www.deutschestextarchiv.de/zeller/erkenntnistheorie/1862/, 07.03.2012.

^[14] https://carturesti.ro/info/metafizica-1384092766?lang=en-US, 2025 年 1 月 30 日。

^[15] Fizica III, 5, 204a。

^[16] 瓦西里·奇拉（Vasile Chira），無限物種（多學科課程），載於 https://ebibliothecaseptentrionalis.wordpress.com/2016/10/29/speciile-infinitului-incurs-pluridisciplinar/, 2025 年 1 月 30 日。

,, 如果說在前蘇格拉底哲學家中，無限的概念與對第一原理（水、空氣、火、數等）的（困惑的，往往是天真的）探索聯繫在一起，那麼在柏拉圖那裡，超越的概念（隱含著無限）不僅從宇宙學的角度，而且特別是從形而上學的角度來主題化。柏拉圖談到善的超智性特徵，即超越性，其地位比理念對事物的超越性激進得多。 The good, as the transcendent source of the intelligible world, coordinates the cognitive activity of the intellect.沉思的智力（Nous）只不過是一種能力，透過它精神注意到善的觀念的超越性和超級可理解性。 In Aristotle, the problem of infinity is treated in a paradoxical way.除了他提出的支持無限的論點（時間的無限、數量的無限、誕生和毀滅的無窮無盡、大小的無限劃分等）之外，斯塔吉里特還提供了證據，表明無限實際上是不可能的。 」

^[17]Eduard Zeller, 在。引用。

^[18] Rolul gândirii presocratice în istoria cunoașterii este prezentat de Constantin Stroe, 哲學。知識。文化。溝通，Lex 出版社，布加勒斯特，2000 年，第 31-32 頁

^[19] 型號 佩頓 和 拉頓 este susținut de R.M. Hare, 柏拉圖, translated by Matei Pleşu, Humanitas Publishing House, Bucharest, 2006, pp. 48-49. It can be stated that through this symbolism R.M. Hare does a non-formal analysis that is anchored in the mindo時間。以整個柏拉圖哲學是二價的假設為出發點，分為知識理論和美德理論，R.M.黑爾重申了柏拉圖對話的遊戲，並創造了兩個人物——拉頓和佩頓——輪流論證哲學家的觀點。 This monograph seeks the sources of the Platonic system.從這個意義上講，您可以查閱來自 Dialogul Albiciade。

„蘇格拉底向亞西比德保證，自知之明是科學和美德任何進步的條件。因此，這是任何教育的條件。眾所周知，人是由身體和靈魂組成的：靈魂是發號施令的人，身體是服從的人。由此可見，靈魂是不可或缺的。因此，要了解自己，就必須了解自己的靈魂。當身體想要認識自己時，就會照鏡子看自己。同樣，靈魂為了認識自己，必須在另一個靈魂中觀察自己，就像在鏡子中一樣。在這個靈魂中，他必須考慮精神特有的能力，即智力。它構成了靈魂中更神聖的一切，因為它蘊藏著知識和美德，特別是善惡的知識，使美德成為可能。以這種知識來看待自己的人最有可能在德行上進步。知道什麼是善，什麼是惡，才是最高的智慧。它是在我們裡面發現神聖的元素，就是在我們裡面發現神。這是唯一能讓我們走向美德的道路」（Alcibiade 129b）。

^[20] 同上。